printesa, iepurele si crevetii pane
Bai ce trece timpul, fantastic! Nu mai stiu daca e duminica sau marti, nu stiu ce anotimp e (ceea ce s-ar putea sa nu fie fix vina mea, avand in vedere starea vremii), uit zile de nastere, uit sa raspund la mesaje, vai steaua mea. Nu stiu cand a facut Iepu’ o luna jumate, parca ieri inota in hainele cele mai mici care exista si-acu’ deja am o ditai sacosa cu carpeturi care nu-i mai vin, unele chiar neatinse de iepurimea sa. Cumva, desi nu stau o clipa locului, ma plictisesc. Da. Ma plictisesc. Mi-e dor sa-mi iau lumea in cap, sa ma duca trenul unde miroase a iarba proaspata. Mi-e dor de liniste. Slava domnului ca mai vine lume pe la mine sa ma mai scoata din rutina (ca in filmul ala Ziua Cartitei, cu un nene care traieste aceeasi zi over and over again pana invata sa treaca prin ea absolut fara greseala).
Saptamana trecuta m-am vazut cu Printesa. Care ma stie de purcea pofticioasa si nu exista sa vina fara mancarea cea buna asupra mariei sale. Ce sa fie, ce sa fie, zice ea. Si-mi aduc aminte ca, inainte sa nasc, mancam foarte bun la Afi, ceva mancare asiatica de la un fast food nou pe numele lui Thang Long AFC (colt cu patinoarul, nu aveti cum sa ratati).
Foarte buna treaba au facut baietii astia. Cautandu-i azi pe net, am vazut ca mai au un restaurant in Pitesti – http://www.afc.com.ro. Ce-mi place la ei e ca par asa, foarte autentici. Desi in mall-ul cu pricina sunt si alte restaurante cu pretentii de gen (Wu Xing si Chopstix – mega bleah!), asiaticii de la mama lor vad ca vin sa manance la Thang Long, ceea ce gireaza locul. Meniul e o combinatie de bucatarie thai, chinezeasca, vietnameza, plus niscaiva chestii indiene, plus sushi. De obicei mananc de la ei vita cu ciuperci si ceva orez sau noodles. Am incercat si sushi-ul, nu m-a dat pe spate. In schimb, acesti creveti pane cu orez simplu si sos dulce acrisor m-au spart. Buni ceva de groaza! Paneul ala e minunat, l-as manca gol!
Taiteii par de casa, nu-s in niciun caz ceva ce gasesti la supermarket. Legumele din toate mancarurile sunt crunchy, cu tot gustul la ele. Mancarea nu-i nici pe departe asa sarata sau grasimoasa cum ne-au obisnuit majoritatea restaurantelor “chinezesti” din oras. Totul foarte bun, asta e concluzia. Si affordable. Pret corect de upper-end fast food stuff. De dragul autenticitatii, personalul e cu totul si cu totul de-acolo, ceea ce duce la probleme de comunicare (vorbesc romaneste doar cat sa stie pe dinafara meniul, daca te bagi in seama cu ei, clipesc des). Dar felurile de mancare au numere si sunt identificabile cu degetul (dati-mi si mie “aia”), asa ca no biggie.
Revenind la oile noastre, cititi aici efectul Iepurelui roz asupra Printesei – we love you too <3. Da, ne place cand Printesa danseaza in ciorapi colorati prin sufrageria noastra, cu bebe in brate, cand Dana ne curata cartofi, cand Boo ne coace briose si Mazi placintele cu mere. Avem nevoie de mult de tot rasfatz zilele astea. Si aici ma refer atat la Iepu’, cat si la ma-sa.
Nu-i asa ca-i din ce in ce mai frumoasa? De cinci nopti (dap, le numar!), nu ne mai trezeste noaptea sa manance, ceea ce e foarte frumos din partea ei. Sambata am cercelat-o for good. Si pe 19 iunie o botezam pe numele ei adevarat Lorelai Victoria. Si maine fac un rulou de curcan umplut. Cam asa.
tags: AFC, boo, creveti, fabrica de jucarii, iepu', life, lorelai victoria, mancare asiatica, noodles, off topic, orez, Pitesti, printesa, review, taitei, Thang Long 19 comments »
May 17th, 2011 at 2:49 pm
food story aside, ma tot minunez cat de mini-Mishu poa’ sa fie minunatia ta de fetita :))
May 17th, 2011 at 2:49 pm
zi si tu daca e posibil asa ceva:))
May 17th, 2011 at 3:30 pm
Permiteti-mi sa intervin putin aici. Acum ca am vazut iepuroaica cea mica pe viu, tin sa spun ca nu mi se mai pare ca e all-mishux. cind se misca, are obligatoriu ceva din maica-sa. un licar in ochi, un sfert de zimbet, o unduire de ureche, nu stiu sa spui exact ce, dar e acolo, am vazut, I am ready to testify in court on that!
May 17th, 2011 at 3:32 pm
tztztz, ur far too kind:)) dar… nu.
May 17th, 2011 at 3:49 pm
I’m with cookie :))
May 17th, 2011 at 3:53 pm
de acord cu printesa. pe masura ce creste se vede ca are si o mama, totusi :))
May 17th, 2011 at 6:36 pm
Asa-i Cookie, spre norocul nostru, cei de la AFC au deschis si in Pitesti un restaurant si livreaza si la domiciliu/birou (dupa caz 🙂 … la mine ambele :D)… Preferatul meu este neeeeem!!! I just love it… sosul ala este demential… nu stiu cum il fac, ca mie nu imi iese exact la fel nicicum 🙁
Iepu este adorabila 🙂
May 17th, 2011 at 6:45 pm
sa stii ca ma bate gandul sa dau o fuga pana la pitesti:D
May 17th, 2011 at 8:04 pm
sa stii ca acum trebe neaparat sa ma duc in AFI sa incerc :))
May 17th, 2011 at 8:47 pm
Daca bucatarul e asiatic, fetele de la casa sunt asiatice, clientii de la jumate din mese sunt asiatici…ceva e sigur de bine. Sper ca doamna foarte europeana care intra si iesea din spatele tejghelei intr-un mod foarte manageros sa fie fata desteapta si sa nu se implice in blide 🙂
May 17th, 2011 at 8:52 pm
da e foarte buna mancarea de la afc din Pitesti, totul e autentic si aici personalul este tot chinezesc, deoarece toti fac parte din familia patronului Sony care i-a adus aici in Pitesti pe rand pentru a-i ajuta. de altfel sunt si cei mai buni cand vine vorba de repararea telefoanelor mobile. Au o inghetata prajita excelenta, nu am mai mancat asa ceva nicaieri.
May 17th, 2011 at 10:42 pm
e o scumpica si o frumoasa! Sa va traiasca si sa va aduca numai bucurii. Ne plac teribil pozele cu micuta, tuturor din casa!. Iti vine sa ii mananci obrajorii si are un nasuc super dragut!
May 18th, 2011 at 2:41 pm
pana acum nu i-am testat, ever, dar acum dupa ce am citit ce ai scris tu imi vine sa ma urc in masina si sa iau meniul la rand! si, maare napasta, ca stau in vale de afi, la doi pasi, deci imboldurile astea nu prea-s sanatoase… mai ales ca am topait ieri pe cantar cand mi-a aratat 54,9….
May 18th, 2011 at 2:50 pm
mai bine de mine ca n-am carnet:p
May 18th, 2011 at 3:03 pm
Te comporti ca o mamica autentica. Bine ai venit in club! Aceleasi senzatii ma incercau si pe mine….. si inca ma incearca si dsoara mea are 2 ani si 7 luni. Adica, incepe sa discute verbal, sa ridice pretentii si sa aplice tactica plansului la comanda. Abia astept sa inceapa gradi…… Ce vreau sa-ti sugerez: incearca sa tii un fel de jurnal al printesei. Cu chestii importante pe care le face, dintii, primul zambet, cuvant, bla, bla, bla. Probabil ca o si faci. Eu, initial scriam aproape zilnic. Acum, scriu sporadic, o data pe luna, si relatez ce-mi mai amintesc important… Este fain, recitesc ce scriam pe la inceputuri si zambesc. Iti inchipui cum va fi cand voi citi….peste 18 ani? Mie, mi-ar fi placut sa am ocazia asta, in ceea ce priveste copilaria mea. Pentru ca, totul trece, prea repede…. Have a nice…LIFE! Cu drag….
August 3rd, 2011 at 3:44 pm
Buna ziua! Ai cumva, sau cunosti reteta de noodles de la Thang Long ?
As vrea sa incerc sa fac in casa, desi stiu ca nu au cum sa imi iasa chiar ca la ei. La cate bunatati faci tu aici,ma gandesc ca esti singura care ar putea sa stie. Mercic
Ah, si a propos am vazut somonul ala la real astazi, s-a scumpit un pic,acum costa 22, ceva- 500g :). Eu am luat sapt trecuta din carrefour cam la 15 lei/ 500 era in oferta de aia mi-a sarit in ochi 🙂
August 4th, 2011 at 1:42 pm
ah, am scapat commentul asta, sorry. sadly nu, nu stiu reteta de noodles. dar ah, ce bine ca ai gasit somonul!:)
August 4th, 2011 at 1:48 pm
Aha, asta e! cat despre somon,da,asa este 🙂 Multam!
August 9th, 2012 at 3:27 pm
[…] si Carrefour Militari: Tare, tare rau imi pare de astia. De ultima oara cand am scris despre ei (aici), lucrurile s-au stricat. Si uneori si noi, dupa ce-am mancat mancarea dansilor. Mancarurile […]