o reteta mica de mancare si o reteta de meal plan, dar asta-i mai mare

quinoa

Quinoa, “desfacuta” in apa (1/2 la 2), pret de 15 minute. Stropita cu ulei de masline si zeama de lamaie. Sare, piper proaspat, un snop de patrunjel, doi pumni de migdale crude si niste feta. Asta fiind reteta de mancare.

Bun. Acum ca burta-i asigurata, apa-n piua s-o batem iar. Caci am primit, in ultima vreme, o sumedenie de mesaje de la oameni care ma intrebau de sanatate, meal planuri si diete. N-am apucat sa raspund pe rand si la toate, dar ma invrednicesc sa scriu azi, ca se cere niste felul doi – dezambiguizare.

ce este si ce nu este un meal plan

  • Un meal plan nu este o “dieta”. Cel putin, nu in sensul general acceptat, de chestiune magico-fantastica de topit kilogramele. Precis poate avea si efectul asta, dar e exact asta, un efect, nu un scop in sine. Asadar, care e scopul unui meal plan?
  • Pai scopul unui meal plan cred eu ca este sa-ti faca viata mai buna, mai usoara si mai sanatoasa. Sa te scuteasca de zilnica, hamesita, ferala intrebare: si io ce mananc azi? Sa te ajute sa alegi, cumva, responsabil, daca alegerile bune nu ti-au intrat inca in reflex si… cam asa. Meal planningul e parte din stiinta simplificarii. Iar simplificarea in general e ceva ce ne trebuie tuturor si mult.
  • Meal planningul e o modalitate de a castiga timp. Asa faci diferenta intre un plan bun si unul prost. Cel prost e ala care “inghite” timp, in loc sa economiseasca.
  • Meal planningul e o modalitate de a cheltui mai putini bani pe mancare.

despre cele doua exemple de meal plan puse pe blog in 2010, dar care intre timp nu mai sunt acolo

Acum trei ani, am scris postul asta: http://easypeasy.ro/2011/03/despre-meal-planning-in-general/. Continea, asa, cu titlu de exemplu, niste meal planuri crosetate de mine pentru cativa prieteni. Intre timp, serverul unde stateau ele a fost lovit de amnezie sau ceva, cert e ca linkurile nu mai merg. Si lumea ma intreaba de ele. Ocazie buna sa zic niste treburi.

Un meal plan bun este unul “custom”. Complet abandonat preferintelor, fixatiilor, puterilor si obiectivelor persoanei pentru care este creat. De aceea, iaca, la trei ani de la postul ala, parca ma si bucur ca nu mai merg linkurile, pentru ca nu vreau sa ramana cineva cu ideea ca exista niste planuri ready made care abia asteapta sa fie puse in aplicare. Ei si asa, pe modelul da-i omului o undita, nu un peste, I figured ca uite ce zi buna sa tinem un crash course intitulat…

the easy peasy science of meal planning extraordinaire, for dummies

Adica, si anume, cum sa-ti faci un meal plan bun. Zice-asa:

  1. Fa o lista cu tot ce-ti place sa mananci, including guilty pleasures. De ce tot? Pai pentru ca daca vrei un plan functional, tre’ sa fii realist. Degeaba iti propui sa mananci numai patrunjel cu lamaie, daca suferi de sindromul ala congenital foarte grav, aaa, cum ii zice, asa, “sensibilitate cronica la gogosi”.
  2. Fa o lista de lucruri pe care nu pui gura nici mort. Aceste lucruri nu se vor regasi in plan. Yep, it’s THAT easy. Ca doar nu te asteptai sa punem in planul TAU lucruri care TIE iti provoaca gag reflex… Really:) Nu ma intere ca secretul tineretii vesnice era in niste urzici, I ain’t eating that shit, I’d rather chew my own leg:p
  3. Fa o lista cu portiile corecte. Asta asa, ca esti entry level, bottom of the food chain, si probabil nu te-ai obisnuit cu gandul ca o friptura cat palma e more than enough meat la o masa (I know, este foarte confusing asa, pana la urma, de ce ne-a dat al de sus doua palme, daca tre’ sa mancam “decat” una? Dar trust me on this one, o palma e destul). Informatii despre ce e aia o portie sanatoasa de orice gasesti aici. Downloadabile in versiunea de portofel sau de frigider, recomandarile astea-s mai ales pentru cei care vor sa slabeasca. Ok, nu e musai ca portia ta de cartofi prajiti sa fie 10 (da, zece amarati de cartofiori pai:p), dar daca e 100, esti cam suspect.
  4. Gandeste-te bine si mai ales intensiv de ce fel de meal plan ai nevoie. Vrei sa mananci mai putin? Mai sanatos? Mai ieftin? Mai organizat? All of the above? Ei, intelegi tu, orice lucru tre’ sa aiba un rost. Meal planul tau e o pagina goala. Tu zici ce scriem pe el. Nu?
  5. Fa un soi de plan de cooking vs take away. Luni gatesc, marti mananc ce-am gatit luni, marti seara frec duda, miercuri mananc in oras… Si tot asa. La final vei sti splitul exact intre munca si huzur, si vei putea planui planul accordingly.
  6. Fa (inca) o lista, cu surse de inspiratie. Bloguri de cooking, BBC Good Food – ro si com, allrecipes.com, carti de bucate cu mici postituri colorate plasate strategic in ele… the works.
  7. Bun. Am facut toate listele astea, am rezolvat juma de problema. Acum mai trebuie doar sa iti alegi un template (personally, I’m a make my own kind of girl, un xls simplu, simplu, dar color). Si sa te apuci sa-l populezi cu painea ta cea de toata saptamana viitoare. Ceea ce e mult mai fun si mai usor, daca stii niste…

 tips & tricks

  • Save the date. Bate in cuie timpul ala in care pui pe hartie planul pentru saptamana viitoare. Daca esti ca mine si abordezi problema cu lins de carti de bucate, caligrafie, coregrafie si playlist dedicat, o sa dureze ceva:)) Un joi seara e perfect.
  • Aim low. Serios. Nu envizaja marea cu sarea, nu planifica pe baza de wishful thinking. Sansele sunt ca n-o sa gatesti chiar in fiecare seara. Si nici n-o sa treci brusc de la McDo la gourmet. Treaba e ca meal planningu’ asta nu e saritura cu prajina, e mai degraba mersu’ piticului. Sa fim… realisti. Si sa facem un plan care se poate infaptui.
  • Un plan care se poate infaptui e un plan cu “bunatati”. Whatever that means to you. Fa o chestie anosta si o sa dai chix. Fa sexoshenie alimentara si sa vezi tu de nu ti-o placea sa mananci dupa plan!
  • Trei mese si doua gustari. Musai? Musai!
  • Keep it simple. Am vazut oameni carora numai gandul la un astfel de plan le incretea vizibil pielea pe spate. Aveau impresia ca meal planningu’  asta e all about coq au vin, cand, de fapt, e fix pe dos, cred eu. Arta si precizia de a avea mereu in viata ta mancare buna, simpla si repede. O salata cu quinoa si inca trei ingrediente, de exemplu. Da, this is what I’m talking about! Sincera, simpla, nefandosita mancare de zi cu zi. So… easy peasy.
  • 80-20. Tine minte splitul asta. Ce inseamna el? Pai poa’ sa insemne, de exemplu, 80% mancat by the book cu 20% epic fail. Cam asa. Vor fi zile in care o sa zici: screw quinoa cu patrunjel, I am soooooo gonna get me “shaormacudetoate”. Si e ok. Chiar e ok. Un 80% cumintenie e decent tare. Du-te in 90% discretie cu 10% porcozitate si vei, chiar, slabi. Lucrurile nu-s, ma, albe si negre, sunt asa, mai caine dalmatian.
  • Mancatul in oras face parte din plan. “Sambata, lunch la Simbio – salata Cobb, apple crumble, smoothie de banana cu portocala, fara miere.” See what I mean?
  • Shopping list. In timp ce compilezi la plan, fa si lista de cumparaturi aferenta. In plan – “cereale cu lapte”. Pe lista de cumparaturi “cereale, lapte”. Cantitatile le poti trece la sfarsit. Dupa ce e clar cat lapte si cate cereale inghite o saptamana.
  • 2 in 1. O regula de aur a unui meal plan de succes e sa obtii doua mese cu un sigur efort. Adica sa reciclezi puiul fript de azi in salata de maine. Sau sa fierbi dublu de paste, sa faci niste, sa zicem, milaneze in seara asta si o tava de mac’n’cheese peste doua zile. Sau sa faci portie dubla din ceva si sa pui la congelator. Sau sa faci o oala de supa rece de rosii si s-o imparti pe mai multe zile (ah, as manca supa de rosii in fiecare zi, cu conditia sa fie 90% leustean proaspat tocat:D)

Altfel… nush ce sa va mai zic despre meal planning. Poate vreti sa va uitati si pe restul posturilor din categorie, cand aveti niste, vorba aia, timp de ucis. Poate va intereseaza si tagul nutritie, sau tagul dieta. Daca vedeti in chestia asta o cat de mica samanta de simplificare trai, go for it. Daca e doar un extra motiv de stres, da-ti-l in spanac de plan. Sunt oameni carora efectiv nu le prieste genul asta de planificare, iar asta nu e deloc un lucru rau.

Ei, si ca sa terminam asa, pe optimism, am si o… PROMOTIE:))) Primii trei care se apuca sa-si faca meal plan si imi lasa comment aici cu adresa reala de mail, vor primi din partea mea un ochi pe el (da, am trei ochi, invidiosilor:)) si sugestiile mele de imbunatatire, daca e cazul.

Cele bune si spor:D

tags: , , 19 comments »

19 Responses to “o reteta mica de mancare si o reteta de meal plan, dar asta-i mai mare”

  1. paula
    August 27th, 2013 at 2:49 pm

    Nu stiu daca sunt in primii 3, dar stiu ca te vei uita SI pe meal planul meu, cause i’m playing the “i’m your friend card” :)) dar asta se va intampla in 2135, cand o sa reusesc eu sa fac un meal plan. Foarte bun postul, as usual

  2. Alina
    August 27th, 2013 at 3:49 pm

    Eu imi fac meal plan dar imi doresc sa-mi mai scurtez timpul in care mi-l scriu… gen joi seara cum e la tine :)).

    Tie cam cat timp iti ia un meal plan? 🙂 Sa vad daca exagerez eu :)))

  3. cookie
    August 27th, 2013 at 4:01 pm

    ei, acum imi ia 20′, dar la inceputuri… god, stateam cu orele. aveam si timp, ce e drept, si era un fel de indulgence asa, cum se duc unele femei la mani pedi, io’ croiam planuri alimentare:)) sexy!:))

  4. Andreea
    August 27th, 2013 at 4:06 pm

    Portion control is scary. Mai ales pentru o persoana crescuta cu “mananca tot din farfurie ca sa te faci mare”, iar portiile din copilaria mea nu semanau deloc cu o minge de baseball :)). E util site-ul cu portiile dar uneori am senzatia ca exagereaza. Hummus = golf ball?! Nu prea vad sa se intample curand :)).
    Cat despre meal plan, pentru mine deja e parte din viata de zi cu zi. Cam de 5 ori pe saptamana mananc de la pachet. Ma bucur ca incurajezi lumea sa faca asta.

  5. cookie
    August 27th, 2013 at 4:15 pm

    ei da, asta zic, treaba cu portion control e de luat with a grain of salt. dar pentru cineva obisnuit, de exemplu, cu portiile din restaurante, e un bun reality check:D

  6. Alina
    August 27th, 2013 at 4:15 pm

    Haaahhaaa

    Exact asa si eu! :))) Imi lua si cateva ore… acum cam jumatate de ora. Imi lua f mult pt ca incepeam cu zilele… ce sa mananc luni, ce marti si tot asa. Acum incep cu ce as vrea sa mananc si apoi repartizez pe zile. Consuma destul de mult timp si uitatul pe surse: reviste, carti, net, adica unde caut retetele 🙂

  7. Iuliana
    August 27th, 2013 at 6:07 pm

    Doamne cat de tare as vrea sa fiu si eu asa organizata cu meal planning si pachetel la birou! Daca as reusi sa fac asta…as fi… “regina balului” cum zice fi-miu. Motivant si mura-n gura e postul asta. Cred ca pot si eu! Ia sa incerc!

  8. Alexandra
    August 27th, 2013 at 6:15 pm

    Ma bucur ca ai mai scris….mai ales dupa post-ul depre lasatul de fumat, pe care l-am citit cu mult interes, dar fara sa pot sa inteleg exact despre ce e vorba, pentru ca am fumat numai vreo 5 tigari in viata mea, in incercarea (nereusita) de a intelege what’s the big deal about that. Dar nah, dupa tacerea prelungita despre care am mai vorbit :D, era bun si ala cu fumatu’. 🙂
    Din pacate eu fac parte din categoria celor care nu concep sa-si faca un meal plan, pentru ca atunci….well….there’d be no fun! Asa ca incerc sa mananc (relativ) sanatos si sa nu pierd timpul ore intregi in bucatarie, fara sa ma gandesc cu o saptamana inainte ce voi manca….vineri. Mai ales ca inspiratia vine, des, pe neasteptate. De ex. in seara asta cred ca vom manca o salata de quinoa. 🙂 Poate nu cu feta (nu sunt acasa si nu stiu daca mai avem), dar io zic ca ar merge si cu gorgonzola si cu niste morcov ras (personal touch) :))

  9. Alexandra
    August 27th, 2013 at 6:22 pm

    Am uitat sa-ti spun ca imi place foarte tare ca, spre deosebire de cea mai mare parte a “oamenilor cu liste”, tu esti relaxata. 🙂

  10. cookie
    August 27th, 2013 at 6:28 pm

    ahahhaha, alexandra, asta e buna! deci doua feluri de oameni sunt pe lume: cu lista si fara lista:))) stii ceva? i believe ur right:D ps: lista nu exclude sponaneitatea. e ca si cand ai plecat cu barca pe mare si na, o busola nu-i ochiu dracului:)) ultimately, decizia de incotro e tot la tine. nu? nu incerc da te conving, avocatzesc doar pentru astia cu lista la ei. sunt si ei simpatici ma, sa stii:))

  11. Alexandra
    August 27th, 2013 at 6:37 pm

    Pai…ca sunt simpatici nu neaga nimeni….de altfel, liste de cumparaturi, wish list-uri si (mai ales) liste cu carti pe care trebuie sa le citesc (si cu ordinea in care tre’ sa le citesc, if u know what I mean) fac si eu, asa ca…nu pot sa fiu prea critica. 🙂
    Dar nah, daca trebuie sa punem etichete, cred ca mai degraba as zice ca doua feluri de oameni sunt pe lume: aia care isi toarna ketchup peste paste si aia care nu. 🙂 Atata timp cat faci parte din ce-a de-a doua categorie, you’re safe. 🙂 Si poti sa-ti “administrezi” mesele cum crezi de cuviinta. 😉

  12. cookie
    August 27th, 2013 at 6:58 pm

    for a second there, am crezut ca zici aia care isi toarna ketchup peste paste si aia care isi toarna maioneza:)))

  13. Alexandra
    August 27th, 2013 at 7:00 pm

    :))

  14. Andrea
    August 27th, 2013 at 8:50 pm

    Pe mine m-ar interesa mult un post cu meal planning for kids
    cu exemple concrete, ca la noi se duc lupte grele sa iesim din cercul vicios al unui numar impresionant de 4-5 variatiuni de mancaruri de pranz si 2-3 de dimi + seara, asa ca un pic de inspiratie n-ar strica 😀

  15. roxana
    August 27th, 2013 at 9:18 pm

    cine si de ce ar avea nevoie de meal plan??? iei ce-ti face cu ochiul din piata… iubesc toamna!

  16. andr
    August 28th, 2013 at 10:31 am

    thx! u r a sweetie easy peasy ce esti tu! Nu mi dai niciun motiv sa nu incerc slabitul! vin dupa 1 an de halit numai pofte interzise (pregnancy, baby blues, alaptare- astea sunt scuzele).
    luvvy

  17. Anca
    August 28th, 2013 at 1:54 pm

    Suna tare bine ce spui tu. Si e logic.

    In alta ordine de idei: Cum faci quinoa aia ca mie mi se pare ca are gust de peste. stricat.

    Merci

  18. cookie
    August 28th, 2013 at 2:02 pm

    :)))
    Anca, e just possible ca nu-ti place quinoa! Eu nu-i fac nimic fantastic, o fierb ca pe orez vreo 15 minute. Si o amestec cu toate cele. Are un gust de nuca, asa, oarecum, si merge grozav cu lamaie si cu ceva nutty la completare (cum au fost migdalele, in cazul asta).

  19. Laura
    August 29th, 2013 at 9:28 am

    Eu planuri nu reusesc sa fac decat, cel mult, ce gatesc de azi pe maine. Insa mancare la pachetele am in 9 cazuri din 10 si in al zecelea caz, are sora mea si impartim pachetul ei. Mancarea din alte surse e definite no-no, mai mult din motive de buget decat altceva, dar ma simt mai ok sa stiu ce mananc 🙂

↑ Back to top