Am un sot cumsecade. Care, fara sa fie neaparat un meserias in bucatarie (sorry honey:x), s-a gandit sa-mi faca mie ceva bun de mancare, eu nefiind in stare sa ma ingrijesc de ce mancam zilele astea. Si pentru ca ne gandim cu drag si lacomie la savuroasele mancaruri din Paros, Pufix-the-husband s-a apucat sa reproduca una din preferatele noastre: creamy chicken pasta.

A calit in tigaie bucatelele de pui impreuna cu morcovii, dovleceii si ciupercile taiate in sferturi. Cu putin ulei de masline si inabusit cu apa pana se inmoaie. A asezonat cu oregano, paprika, piper proaspat si busuioc, iar apoi a acoperit totul cu smantana dulce, pret de un clocot. La final a amestecat deliciosul sos cu proaspat fiertele linguine (noile mele paste preferate) si a presarat pe deasupra frunze de busuioc productie proprie la ghiveci si parmezan fara zgarcenie. Rasfat!

Later edit:

Pufix: pufi, you were a little light on the praises
Pufix: mergea mai mult uuhh and aaahh cand vorbesti despre my cooking skills
powerpuffcookie: hahhahhaha
powerpuffcookie: dar it was not about ur cooking skills, ci about ur hubbie skills
powerpuffcookie: si those i praised
Pufix: mda
Pufix: cumsecade
Pufix: te-ai zgarcit cu mirodeniile si aici
Pufix: genial, perfect, adonis
Pufix: mergeau mai bine
Pufix: lasa pufi
Pufix: e ok
Pufix: acum sunt si eu celebru

Mancare romaneasca with a twist: pui copt in vas roman (uns cu ulei de masline si boia, presarat cu mirodenii, usturoi pisat si sare grunjoasa, ca de obicei:) si terina de mamaliguta cu legume. Despre pui nu va mai povestesc, ca e usurel rau. Dar despre mamaliga trebuia musai sa va zic. Am gasit reteta intr-o carte de bucate all veggie si mi s-a parut senzationala. Se intampla asa:

Intai se calesc legumele in tigaie, cu un strop de ulei de masline. Ne trebuie ardei capia rosu, dovlecel taiat bastonase, vinete, ciuperci si, daca va place, broccoli. Dupa ce s-au inabusit bine legumele, le dregem cu sare si piper si le punem deoparte. Pregatim o mamaliga moale si incorporam in ea legumele calite. Puteti adauga doua-trei linguri de parmezan ras. Amestecul astfel obtinut se toarna intr-o forma de cozonac si se lasa la racit. Dupa o zi la frigider, se taie felii si se mananca pe post de garnitura. Feliile de mamaliga pot fi incalzite pe grill. Mi se pare asa un fel simplu si plin de imaginatie incat mi-e ciuda ca nu m-am gandit eu la asta:))

Ce au in comun un risotto, un pilaf si un orez cu diverse (de exemplu cu legume sau cu ou)? Pai orezul. Pentru ca in rest sunt cat se poate de diferite. Pilaful traditional romanesc se face cu supa de pui si e mushy-legat asa, boabele de orez trebuie sa stick together, pilaful bun nu se alege bob cu bob si nu e afanat.  Orezul cu legume se fierbe sau se abureste si se amesteca in tigaie repejor cu orisice, la modul democratic, adica fiecare bob e unic si conteaza. In fine, risotto-ul se face cu orez calit in ulei de masline si stins cu vin alb, se leaga cu unt, e tot mushy, dar nu ca pilaful, ci asa, mult mai fin si mai discret. Nu se face bulgarasi.

Un risotto fin si delicios e cel aromat cu sofran. Merge cu ingrediente cu gust vag-delicios, cum ar fi carnita de pui si dovlecelul. Fara alte fitze si figuri, maxim doua-trei frunzulite de patrunjel tocat. Supreavegheat indeaproape de pufix-the-cat, rositto-ul meu cu sofran a iesit absolut delicios, va zic. So ikea 2010:D! Da, sarbatorim cum putem aparitia catalogului, yey!

Pastitio e un fel de lasagna grecilor, doar ca in loc de foi se folosesc macaroane si difera foarte mult condimentele. Traditional se face cu carne de vita tocata si cu sos bechamel gras, insa daca vreti o varianta cu adevarat light, puteti incerca pastitio cu piept de pui. Eu am gasit la Metro carne de pui tocata absolut decenta si nu foarte scumpa, pe care am amestecat-o frumusel cu mirodenii aduse din Paros (aye!) si am calit-o usor in tigaie, pana cand s-a aurit pe toate partile. Ca sa fie cu adevarat pastitio, carnea trebuie condimentata cu scortisoara si cu o varietate ‘all spice’ of your choice. Eu folosesc oregano-paprika-usturoi-cimbru-piper. Carnea calita se stinge cu sos de rosii bogat si se presara cu patrunjel verde sau coriandru.

Pastele fierte in prealabil se inghesuie (la propriu) intr-un vas de yena. Peste primul strat de macaroane se toarna amestecul de carne si apoi acoperim cu stratul al doilea. Pe deasupra turnam suc de rosii dulce de casa amestecat cu putina supa de pui, cat sa ajunga pe fundul vasului, iar in loc de bechamel eu am folosit cateva feliute subtiri de mozzarella.

Se da vasul de yena la cuptor la foc mediu, pret de cateva minute cat sa se topeasca branza. Se serveste cald si daca va place, cu iaurt slab pe deasupra.

the many benefits of eating soup:

• e ieftina si usor de gatit, in fact, nu cred ca exista cartea “soup for dummies”, toata lumea stie sa faca supa, chiar si cei care inca nu stiu ca stiu;)
• cel mai adesea, o supa buna cu paste, paine sau cartofi tine si loc de felul doi
• supa e sanatoasa
• tine mult si bine in frigider, nu-i musai s-o mananci imediat, plus ca nu-i rea nici reincalzita, ceea ce nu se poate spune despre marea majoritate a mancarurilor
• e asa, complet nepretentioasa: poti sa o faci cu legume congelate, cu legume proaspete, dar si mai ofilite, oh well, cu leftovers, cu orice fel de carne, cu legume din conserva… in fact, nici nu stiu ce-ai putea sa pui in ea ca s-o strici, in afara de, evident, ceva expirat

so, dupa aceasta pledoarie rapida si, sunt sigura, foarte convingatoare, va prezint doua supe:

1. supa crema de pastarnac cu ciuperci si pui: un pastarnac mare, un morcov, o ceapa intreaga, decojita, un ardei gras verde, o telina potrivita, cu frunze cu tot, cateva ciuperci intregi (fara zgarcenie). cu pui sau fara pui, your choice. se fierb toate acestea cu sare grunjoasa de mare, iar cand legumele mari s-au inmuiat, se scot pastarnacul si telina si se paseaza la blender. morcovul se poate folosi la cealalta supa, iar ardeiul si ceapa se arunca, ardeiul pentru ca e amar si ceapa pentru ca nu da bine la crema. se scot si frunzele de telina. ramane doar crema de pastarnac amestecata cu zeama din oala, ciupercile si puiul. se drege cu piper macinat mare si daca vreti, cu patrunjel si crutoane.

2. supa rosie de legume cu pui: cateva aripioare, un dovlecel, cateva rosii bine coapte, un morcov, o ceapa intreaga, iarasi frunze de telina, cateva pastai de fasole verde si ce alte legume mai aveti prin casa. dovlecelul, rosia si puiul sunt insa obligatorii. rosiile le puteti decoji inainte (which i never do), sau puteti culege cojile cu furculita din supa odata ce s-au fiert (which i always do:)). pretty much e ca la orice supa, muncesti putin la inceput, apoi o uiti pe foc si mai faci ceva la sfarsit, respectiv pasezi rosiile si legumele ramase bucati mari si arunci ceapa si frunzele de telina. pui o mana de orez, mai dai un clocot doua, niste patrunjel acolo si iata, o supa delicioasa, dulce, de inceput de toamna:D

o fi saptamana pestelui, dar macar niste pui sa gustam, zic. frigaruile sunt mult mai gustoase daca infigem in ele bucatele de pulpa dezosata si nu piept de pui fad. si daca le asamblam cu o zi inainte si le lasam la frigider cu condimente, sunt si mai grozave. lui pufix i-am facut doar cu carne si rosii, pentru ca el nu mananca ardei sau ceapa (his loss!).

o masa absolut delicioasa in doar 10 minute, cu leftover legume la gratar si pilaf bun sarbesc, de la mama.

in other news: am observat ca de cand mancam mai lejer am mai mult energie si ma simt asa, inexplicabil, mai light (fara sa fi slabit kilograme). totusi, as da orice pentru niste costite de porc la cuptor, cu cartofi si usturoi:p adica mai bine apatica si cu inima-mpacata;) uf. e greu sa le ai pe toate. de trecut pe lista de daily affirmations:  “cu fiecare zi ma apropii mai mult de clipa cand voi manca din nou porc”!

easypeasy se intreaba daca exista intr-adevara un echilibru intre pornirile sale gurmande porcesti si un regim de viata sanatos. easypeasy nu vrea sa fie bolnav, dar nici nefericit. easypeasy stie ca salatele sunt foarte sanatoase, dar simte ca se iroseste pregatindu-le. easypeasy considera ca tot ce s-a intamplat weekendul asta e sub deminitatea sa. pentru ca really, spaghete cu ulei si busuioc, pui la cuptor si salata… lame!

imi plac la nebunie cartofii noi, as manca in fiecare zi. si ma apuca tristetea cand ma gandesc ca in curand or sa dispara iarasi pentru un an si o sa trebuiasca sa ne intoarcem la the boring old tatoes:p de aici si excesul!

facem cartofii la cuptor, in tava, cu usturoi verde si sare grunjoasa. iar aripioarele tot la tava, pe hartie de copt ca sa nu se lipeasca si glazurate cu un amestec de sos de soia, piper, sare, cimbru, miere (daca va place, mie nu:p), chilli si usturoi. nie & easy! enjoy!

sunt cateva essentials pe care oricine ar trebui sa le aiba in bucatarie si care te scapa de foarte multe dureri de cap, pentru ca se preteaza la mancaruri “all in one” si tehnologie de cooking “efort zero”.

• tavile de inox de la Ikea –  una mare de tot pentru cand se lasa cu musafiri si una regular size pentru noi doi only:D
• vasul roman – pentru cand ai chef sa mananci sanatos si semi-steamed
• vasul de yena – pentru mancaruri cu sos

tava cea mare de la ikea e atata de mare ca incap in ea legume si mai multe feluri de carne, care, cu toatele,  isi imprumuta gusturile. iese ceva de vis for four to six. din filmul asta, va prezentam o combinatie delicioasa de costite afumate si copane de pui la tava. procedam asa: 2/3 din tava se dedica minunatelor coaste de purcel, care, daca sunt afumate, nu mai au nevoie de condimente. le ungem doar cu putin ulei piperat si le captusim cu varza (acra, dulce sau de Bruxelles). pe restul de 1/3 aranjam frumos pulpe de pui, unse cu ulei cu boia, usturoi si piper rosu. asezonam cu marar si patrunjel verde si potrivim intre pulpele de pui morcovi noi cu tot cu codite si buchetele de cimbru verde.  tava nu trebuie sa fie uscata, dar nici cu exagerat de multa zeama. faceti un mix potrivit de apa si ulei, cat sa imbrace lejer fundul tavii.

cand e gata, serviti cu piure cremos cu usturoi. delicios, testat pe un copil bestial de un an si zece luni, totally safe, i promise! va zic un secret: costitele sunt party food extraordinaire, niciodata nu am dat gres cu ele!

stiti deja ca sunt fanul declarat al mancarurilor “all in one pot” – in traducere libera “totul intr-o oala”. si pentru ca mai e si vorba aia cu “la placinte, inainte!”, iata ocazia perfecta “util meets placut”, intr-o reteta nu tocmai traditionala, dar al naibii de gustoasa. fiindca puiul nu are niciun gust fara imaginatie, va prezint azi chicken pot pie.

eu am ales legume verzi si ciuperci pentru baza, dar really, puteti folosi ce va place. sunt foarte ok si amestecurile de legume congelate, important e ca la coada sa va iasa un mix moale, cremos, nu merge nimic dur in combinatia asta si nici gusturi foarte tari. e o reteta englezeasca si e musai musai sa fie asa, stiti, usor fada:)) asa ca for once nu avem foarte multe condimente si ierburi aromatice in reteta, mergem pe un gust dulce-laptos.

dupa ce calim legumele in ulei sau unt si le inabusim cu supa sau cu apa, adaugam puiul si lasam totul sa fiarba (fara prea mult lichid), pret de cateva minute bune. cand a scazut zeama, adaugam smantana dulce, potrivim de sare si mai tavalim putin. daca e musai sa puneti si verdeata, mergeti pe trapunjel😉 si, cel mult, marar.

sfarsitul operatiunii consta in coacerea amestecului intr-o craticioara peste care s-a intins generos foietaj de casa (daca va tine), sau din acela cumparat de la magazin si preparat din nefericire cu margarina:p

placinta cu pui se serveste calda, cu smantana buna turnata din belsug peste. yum!