Cine-s mici, multi, roz si te scot din incurcatura de fiecare data? Well, ati ghicit: crevetii prefierti. Best deal la Real, unde se cumpara varsati si-s aproape tot timpul mari si proaspeti si deliciosi. Cu legume si ceva paste sau noodles de orez, in 10 minute ai ce manca bun.  

Aseara m-am indurat in sfarsit sa ciopartesc micul dovlecel rotund pe care mi-l adusese Pufix in chip de trofeu, desi initial intentionam sa-l pastrez (mda, junk collector, that’s me:p). Am mai pus niste usturoi, ardei rosu si fenicul. Le-am calit pe toate in tigaie, cu o mana de chilli flakes si doua linguri de ulei de masline.

Am fiert niste rice vermicelli si i-am tossed acolo in tigaie cu legumele. Crevetii i-am decongelat separat intr-o tigaita cu putin unt si zeama de lamaie, cu mare grija sa nu se overcook. Si i-am pus artistic peste gramada de noodles, ca si asa erau doar un pretext ca sa mai mancam niste carbs. Tadaa! Dinner is served. Multa treaba azi, asa ca va las! Have a not-so-bad day y’all!

Jambalaya e o mancare traditionala din Louisiana, cu diverse feluri de carne, fructe de mare si orez. Seamana cu paella, doar ca e mult mai buna! Se face usor, dar dureaza ceva. Merita din plin! Asteptarea e asa de placuta si mirosul mancarii e asa o bucurie pentru simturi, incat mi se pare ca experienta gatitului in sine e destula recompensa, ce sa mai vorbim despre mancatul de dupa:) Dar sa n-o mai lungim, sa va zic de ce aveti nevoie: o ceapa mare, 2 tulpini de telina, un ardei gras verde, 3-4 catei de usturoi, o conserva de rosii plus niste suc de rosii la indemana pentru cand scade mancarea, doua cesti de orez, un piept de pui, cativa carnati afumati, creveti, patrunjel, ceapa verde, oregano, paprika, doua foi de dafin, sare, piper si ceva ulei vegetal.

Incepem cu calitul legumelor in tigaie (ceapa, telina si usturoiul tocate marunt, ardeiul mai mare, sa mai intelegem ceva de el), in doua linguri de ulei de floarea soarelui. Amestecam intr-una, sa nu se lipeasca. Cand s-au inmuiat cat de cat ceapa si telina, presaram pe deasupra doua linguri de boia dulce si iar amestecam. Adaugam bucatelele de pui si carnatii si le zapacim in tigaie vreo trei – patru minute, cat sa se aureasca pe toate partile. Apoi turnam peste conserva de rosii (vara merge desigur facut cu rosii proaspete, dar eu decat sa pun de-astea de sera fara gust, am preferat de-alea la conserva) si lasam sa fiarba iarasi cateva minute pe foc foarte mic, amestecand continuu. Punem si orezul si mutam intr-o cratita mai mare, ca sa aiba loc sa “creasca”. Completam cu apa sau supa (cca 750 ml), punem oregano dupa gust, foi de dafin, sare si piper, si lasam iarasi pe foc mult si bine, avand grija sa nu se lipeasca.

Cand orezul s-a umflat si e bine fiert, adaugam creveti si patrunjel verde. Amestecam cu grija, mai turnam niste suc de rosii si lasam pe foc mic de tot inca vreo 8-10 minute.

Eu n-am rezistat si am tocat si un ardei iute in mancare, desi nu zicea la reteta ca ar trebui. Si nici ca se mananca fierbinte cat sa te arzi zdravan la limba nu scria, but I still did that:p

Ramen este pentru Japonia ce e curry pentru India, o mancare versatila, din te miri ce, cu un gust unic de fiecare data, imposibil de reprodus intocmai data viitoare. E o mancare cu zeama, dar zeama e doar contextul in care sa se umfle traditionalii taitei chinezesti. Ramen e o mancare inventata de fapt de chinezi, o supa pe baza de soia sau miso, cu taitei din belsug si diverse topping-uri, de la ou fiert la  sardine afumate sau carne de porc fripta la wok, musai ceapa verde si uneori alge.

Foarte importanta pentru Ramen este supa pe care o folositi: Shio Ramen (cu supa pe baza de sare de mare, pui si legume), Tonkotsu Ramen (cu supa din oase de porc), Shoyu Ramen (cu supa din sos de soia si legume, cu pui sau fara pui) si, desigur, Miso Ramen (cu supa autentic japoneza de miso). Asa se face in Japonia, dar cine spune ca nu ne putem prepara propriul Ramen?:) Nu e nimic mai dragut decat sa improvizezi in bucatarie, cu simt de raspundere si spre deliciul mesenilor. Singurul lucru de tinut minte este ca supa pentru Ramen trebuie sa fie cat se poate de aromata, pentru ca de ea depinde  succesul intregii operatiuni. Folositi amestecuri inedite de condimente, nu va feriti sa exprimentati si o sa va iasa un Ramen de va veti linge pe chopsticks:)

Am gatit primul meu Ramen cu supa de sos de soia si creveti, iata cum.

Intai am pus pe foc o ulcica de apa, aromata cu boabe de piper verde, o mana de fulgi de usturoi deshidratati, un cub vegetal bio, sos de soia, o lingurita de pasta green curry si un varf de cutit de cayenne pepper. De sare nu e nevoie, pentru ca si cubul vegetal, si sosul de soia au destula. Dupa ce zeama a dat in clocot si aromele s-au amestecat bine, am adaugat ciuperci si rondele de morcovi, pe care insa, foarte important, nu le-am fiert pana la epuizare ca la supa romaneasca, ci le-am tras de pe foc la timp, cat sa-si pastreze gustul si consistenta.

Am umplut un castron cu noodles, am turnat peste ei supa de soia si i-am lasat sa-si traga zeama pret de vreo cinci minute. Apoi am adaugat crevetii preparati separat, ceapa verde proaspata si un praf de cayenne pepper. Si am mancat pana n-am mai stiut de noi:))

Imbatranesc. Imi dau seama de asta pentru ca au inceput sa-mi placa toamna si iarna si motaitul in fata televizorului sub paturica si ceaiurile, pentru ca port caciula cand e frig si dorm cu sosete-n picioare. Pentru ca mijesc ochii cand citesc, semn ca mi-ar trebui ochelari. Pentru ca am fire albe de par si nu simt nevoia sa le ascund. Adultesc. E toamna si imi place sa merg la piata fragranta de sezon, cu iz de muraturi si gemuri si zacusca. Si imi plac ardeii umpluti, nu musai cu carne, mai degraba cu orez si legume si fasole si cel mai bine, cu creveti. Cei mai buni de umplut sunt ardeii foarte grasi si rosii, iar secretul e sa-i rumeniti bine in tigaie pe toate partile inainte de a-i indesa cu orez, ca sa fie dulci si buni de tot:)

Ce-am facut eu de data asta e mai putin conventional. Adica in loc sa folosesc orez cu bob rotund, care se leaga, am facut umplutura din orez salbatic. 

Am calit in tigaie o ceapa mica tocata fin, niste ardei rosu, cativa catei de usturoi si o rosie decojita, in doua linguri de ulei de rapita (despre care am auzit numai lucruri bune:D). Am adaugat cativa creveti decorticati, marar, condimente si orezul fiert in prealabil. Am indesat ardeii perpeliti in tigaie cu amestecul astfel rezultat si i-am dat la cuptor in apa cu suc de rosii pret de o ora si jumatate, la foc foarte mic. O nebunie!  

dap, v-ati prins, e o mancare cu multe ingrediente;) o tocanita de peste si creveti cu legume. cu cat mai multe, cu atat mai bine. avem asa: cartofi, ciuperci, vinete, dovlecel, ardei gras, ceapa verde, morcovi, praz, telina, mazare, fasole verde, rosii zemoase, somon si creveti. desigur ne mai trebuie zeama de lamaie, curry, piper cayenne, sos de soia, ulei de masline, cimbru (sau buruiana voastra preferata). la final, putin patrunjel verde sau coriandru tocat.

intai punem legumele la calit, cu ulei de masline, condimente si sos de soia. se inabuse cu putina apa si se lasa la fiert.

cand legumele s-au inmuiat si sunt gata, adaugam crevetii si somonul taiat cubulete, amestecand cu grija sa nu sfarmanam pestele. acesta se fierbe foarte repede, in 3-5 minute.

mie imi place orice tocanita de peste extra-extra spicy, asa ca nu ma zgarcesc la piper si curry. se serveste cu paine sau orez simplu la aburi.

satui de oua si drob,  am fi mancat aseara ceva ce the average christian household nu are pe masa in sfintele zile de sarbatoare: creveti! cu spaghete si avocado si rosii cherry.

prima oara cand am mancat avocado mi s-a parut un soi de unt ratat. un fruct verde, mai degraba leguma, cu o consistenta unsuroasa si cu gust salciu. nu stiam la vremea aceea nici cum trebuie sa arate un avocado cand e copt, nici cum se prepara el. dar stiam ca face bine la sanatate, asa ca am perseverat. si azi asa, maine asa, a functionat treaba cu acquired tastes si am ajuns sa-l mancam cu placere. cel mai important e sa fie bine copt, mai degraba moale decat lemnos. avocado are in mijloc un sambure mare, pe care trebuie sa-l ocolim atunci cand sectionam fructul. dupa ce i-am scos samburele, desprindem cu o lingura miezul verde-galbui de coaja. daca iese usor, inseamna ca fructul e copt. daca e maroniu pe alocuri, inseamna ca s-a copt excesiv si e posibil sa nu mai fie bun. miezul de avocado se stropeste din belsug cu zeama de lamaie, pentru ca oxideaza foarte repede.

bun. acum crevetii. nu cumparati din aceia mici, nu-s ce trebuie! mai bine mancati creveti mai rar, dar alegeti o varietate mare, din care chiar sa intelegti ceva. eu cumpar creveti congelati, decorticati, inca n-am ajuns la performanta de a-i decortica myself:p. e foarte important sa nu overcook crevetii, iar asta se poate intampla mai cu seama in cazul celor congelati si de regula prefierti. eu ii pregatesc asa: din congelator ii balacesc timp de cateva minute intr-o craticioara in care am topit putin unt cu zeama de lamaie.

calesc apoi in doua linguri de ulei de masline rosiile cherry si usturoi tocat marunt, dupa gust. acum, asta nu-i o reteta asiatica, dar mie tot imi vine sa condimentez cu curry rosiile, imi place foarte tare combinatia asta! mai folosesc piper negru si patrunjel. cand coaja se desprinde singura de pe rosii, adaugam crevetii si amestecam usor.

rasturnam in tigaie spaghetele fierte al dente, piureul de avocado, ardei iute tocat sau praf de chilli dupa gust. amestecam din nou si servim cald, cu parmezan ras pe deasupra.