Din categoria yumminess in less than 1h, cu decojit cartofi cu tot, avem in seara asta ceva ce sub nicio forma n-ar trebui mancat seara, dar, oh well, suntem slabi. Adica, ma rog, suntem grasi. Balba aside, avem asa:

Intr-un castron suficient de adanc cat sa lase loc de manevre amestecam urda cu putina smantana si o lingura de unt moale, sare, piper negru si cayenne, masline verzi fara samburi si marar tocat. Cred ca merge si putina ceapa, dar cum Pufix nu o sufera, am sarit-o de data asta. Cartofii se coc intregi la cuptor, apoi se decojesc, se taie rondele si se pun in tava unsa cu putin ulei de masline, ca sa se mai rumeneasca putin. Cand sunt gata, se rastoarna compozitia cu urda peste ei si se da iar tava la cuptor pentru 5 spre 10 minute.

La final se sparg patru oua in tava cu cartofi, asa, ca pentru ochiuri, si se lasa la cuptor pana se incheaga. Se mananca de urgenta fierbinti, cu smantana proaspata on the side sau cu castraveti murati. Foarte tare frate!

Duminica m-am trezit cu o pofta groaznica de snitele si chiftele si costite la cuptor. Acuma, asa cum ma stiti voi pe mine, guess how I spent my Sunday;) Anyways, o sa va povestesc in doua vorbe nu atat despre snitelul de curcan (foarte foarte bun, e #2 pentru mine dupa cel de vitel si putin inaintea celui de porc, dar cu siguranta la mare distanta de cel de pui, care e de groaza), deci ziceam, nu atat despre snitel, cat despre salata de cartofi cu tot felul, din care am mancat intai la colega mea Cristina si la care am ramas cu gandul pana m-am invrednicit sa fac si eu.  Bun: cartofi fierti in coaja, curatati si taiati cuburi. Porumb, ciuperci la conserva, masline, castraveti murati, ceapa verde, patrunjel, sare, piper, maioneza si mustar dupa gust. E foarte foarte buna, credeti-ma, si daca n-as fi facut snitele on the side, as fi pus si putina sunca peste cartofi si toate cele. Si uite-asa, cand aproape ca am terminat de postat, imi dau seama ca austriecii mancau snitel cu Kartoffelsalat inainte sa ma nasc eu si Zazuza blogaia despre ele about two weeks ago, aici. Well, killer combo, satios si porcesc, ma rog, curcanesc. Pofta mare! Sau cum zice un nene la noi la birou: mancare la pofta!

Later edit: am uitat sa spun despre salata ca se mananca rece, langa snitelul cald abia scos din tigaie:D

Supa asta-i minunata cand afara e frig rau si suntem cranky si ne doare putin in gat:p Se face foarte usor si e asa de satioasa ca tine loc si de felul unu, si de felul doi. Se fierb cativa cartofi taiati cuburi impreuna cu doua fire de praz taiate rondele si cateva frunze (sau tulpini?) de telina (stiti, partea verde de la telina care se vinde separat si se pune si in Bloody Mary). Cu sare si piper dupa gust si atat, fara alte condimente.

Bun. Cand legumele sunt fierte bine bine, se paseaza supa prin the method of your choice si se adauga baconul rumenit in prealabil. Se serveste cu smantana si verdeata (marar, patrunjel). Si cu paine de casa cu multa coaja:)

Stiu ca you’re dying to know ce s-a ales de carnea din care am facut supa de vita cu paine prajita. Si pentru ca nu vreau sa prelungesc suspansul, am sa va spun. So, am scos din supa legumele fierte si de carnea care se facuse praf fiind uitata de Pufix la oala sub presiune timp de 40 de minute (cum el insusi a recunoscut). Intr-o tava de inox am asezat frumusel rasolul, cartofii si morcovii taiati grosier, am picurat nitel ulei de masline si am dat-o la cuptor cat sa capete mancarea o rumeneala apetisanta. Am topit 1/4 pachet de unt intr-o craticioara, cu boabe de piper verde lejer pisate, o cescuta de sos de soia si ceva coniac. Plus nelipsita smantana dulce si o lingura rasa de faina pentru mai multa consistenta. Sosul astfel obtinut l-am turnat in tava, peste carnea aburinda. Teh yum!

Ce faci cand iti vin 15 musafiri la masa? Pai intre altele niste cartofi la tava, always a hit. Pentru Revelion am ales o reteta delicioasa de cartofi cu praz, ciuperci si bacon. Pe scurt, se taie cartofii cuburi si se pun in tava cu rondele de praz, ciuperci si bacon. Peste toate astea se toarna o cana de apa, se pun mirodeniile (cimbru proaspat, paprika, oregano, usturoi, sare, piper), apoi se stropesc cu nitel ulei de masline cat sa nu se lipeasca si se dau la cuptor la foc foarte mic. Se intorc din cand in cand cu grija, sa nu se faca piure:p

Am fugit, mai sunt multe de facut pentru masa de diseara:) Revin!

Daca v-au ramas cartofi copti de alalta-seara, salata asta calduta e exact ce va trebuie! Taiati cartofii rondele si-i varati la cuptor cateva minute, cat sa nu fie reci. Apoi adaugati castraveti murati, capere, masline negre si anchovis, iar la mijloc turnati un sos subtire de maioneza cu mult mustar si piper negru proaspat macinat. Si pe urma mancati pana cand vi se face rau, sau ceva de genul asta, am auzit si eu, nu stiu ce sa zic… Seriously, o manacare foarte buna si foarte simpla, al carei secret e combinatia de ingrediente calde si reci:)

Am o stare tampita de neliniste lately, a lot has changed si incerc sa ma ancorez folosind every trick in the book. De exemplu, ma simt foarte legata de tot ce-mi aduce aminte de copilarie si de tata. Tata care iarna facea intotdeauna cartofi copti la cuptorul de la aragaz, pentru ca era inainte de revolutie si inainte sa intre in viata noastra cuptorul cu microunde si alte inventii ale diavolului:)) Pe atunci cartofii erau mici, se coceau repejor, iar apoi tata ii punea intr-o ulcica si ii invelea cu o carpa, sa stea la cald. Si eu asteptam cuminte sa treaca ceea ce parea o eternitate, ca sa-mi decojeasca el primul cartof si sa mi-l puna pe farfurie, cu unt si sare si slaninuta si catei de usturoi. E lesne de inteles pentru oricine a pierdut un parinte, mirosul de cartofi e a small treasure, e tata.

orice roman care se respecta pleaca in grecia cu masina si se intoarce acasa cu portbagajul plin de mancare, cola si mythos. din seria “noi in romania nu avem iaurt”, continuam sa gatim festiv de insipratie greceasca: tzatziki, cartofi cu masline, rozmarin si capere (yey mazi) si salata cicladica. cu weisswurst si carnati de curcan.

cartofii se fac in tava, la cuptor, stropiti din belsug cu ulei de masline, piperati si condimentati cu ierburi aromatice. la reteta clasica am adaugat cateva rondele de vinete si de ardei gras.

salata cicaldica se face cu rosii ducli asezate pe un pat de salata verde si captusite generos cu branza de capra, masline si capere.

pentru tzatziki ne trebuie iaurt, usturoi si castraveti taiati asa foarte fin, ca niste taitei. din nefericire, tzatziki cu iaurt romanesc nu cred ca ar avea acelasi farmec, pentru ca iaurtul grecesc e asa fin si bun, ca o smantana  but not quite:p 

anyway, cum ziceam, banchet grecesc in amintirea vacantei in Hellas, adica Grecia si nu suc de lamaie asa cum am crezut eu, desi am 30 de ani si ceva scoala:))

nu stiu daca noi, romanii, am inventat salata de rosii cu castraveti, ardei si ceapa, poate ca nu, dar am fi putut, pentru ca e salata copilariei fiecaruia dintre noi! cea mai proaspata si zemoasa salata, in care mozoleam miez de paine si pe care o mancam duminica si la zi de sarbatoare, cu bucatica si piure de cartofi.

weekendul asta am mancat piure si salata in fiecare zi si m-am gandit ca, indeed, lucrurile simple is cele mai bune!

imi plac cartofii la nebunie! mi se par inepuizabili, versatili, mor de pofta cand ma gandesc la cartoful copt cu mult unt sau la supa de cartofi cu boia!

supa asta e usor de facut. taiem cartofii asa mai mici, ii punem la fiert cu sare si cand sunt gata ii zdrobim bine.

apoi se subtiaza cu apa cat e nevoie, se adauga boia, cateva crengute de cimbru, seminte de chimen si piper negru macinat.

dupa ce a fiert vreo cinci minute la foc mocnit, cat sa asimileze condimentele, supa se drege cu smantana si ardei iute. it’s as easypeasy as 1,2,3!