all the pretty colours
Duminica seara am capatat trei pastravi proaspeti. Care, spre desebire de pestii de-aseara de la Monsterchef, erau complet morti. Asa. What to do, what to do, caci nu voiam intreaga casa a imputzi, dar era pacat ca asemenea prada pretioasa sa go to waste.
Pana la urma, am uns fiecare individ cu niste ulei de masline cu usturoi, l-am garnisit cu felii de lamaie si ierburi, l-am facut pachetel sigilat in hartie de copt si tzusti in tava, la cuptor. Vreo 20 de minute la foc mediu. N-a iesit nici pe sfert asa de gustos precum pastravul prajit sau la gratar de la Vulturul, insa si-a facut treaba. Si pentru ca era asa, incolor si trist, am zis sa-l baltzez inveselesc cu urmatoarele:
- sos de iaurt cu menta (iaurt, apa, sare, ulei de masline, menta proaspata, seminte de in);
- sos sweet chilli, de cumparat, le junk, o lingura n-a omorat pe nimeni
- paine integrala cu seminte
- salata verde, dar mai ales mov
Altfel, am patrusutecincizeci de ganduri pe minut, sunt subiectul a treimilioanedouasutecincizecidemiipatrusutetreizecisipatru de nelinisti si foieli, totusi, astazi o sa ma rezum la a scrie despre mancare. Pofta buna!
PS: Abtineti-va de la a gandi catastrofic. Din cand in cand, tratati-va la domiciliu cu un ceaun plin cu cartofi prajiti. Schimbati-va cararea de pe o parte pe cealalta.
March 27th, 2013 at 2:43 pm
Să știi că pe asta cu peștele viu am pățit-o și eu în câteva rânduri. Cea mai “amuzantă” a fost când am luat un crap măricel direct dintr-un acvariu de hipermarket și l-am plimbat vreo oră prin magazin, încă juma de oră până acasă și l-am ținut apoi 4 ore în frigider. Când l-am scos să-l curăț de solzi mi-a dat o coadă peste nas de nu m-am văzut, n-am vrut să-i tai capul cu totul că era mai complicat curățatul solzilor după și i-am înfipt un cuțit “strategic” în șira spinării. Cu toate astea, peștele a mai zbătut din când în când vreme de 15 minute, fix până l-am terminat de curățat 😐
Prin piețele de pește din lume, peștele o fi mereu mort? Dacă da, cum îl omoară?
March 27th, 2013 at 2:53 pm
Mai Ana, eu inteleg si nu inteleg. In piata de peste ma astept sa vad peste miscator. La TV, sub forma unei risipe sinistre cu sute de pesti aruncati pe jos din camion, pentru ca doar 20 dintre ei sa aiba privilegiul de-as primi rasplata karmica pe viu… aia clar nu.
March 27th, 2013 at 2:54 pm
Altfel, nimic de zis, patania ta e funny. Creepy, but funny:))
March 27th, 2013 at 3:00 pm
Da, asta clar, sinistru. Și cel mai amuzant a fost la sfârșitul probei când a zis că fileurile se duc la o cantină. Cre’că, ăia toți de pe jos fix la cantină mergeau. Și ăia filetați pe care ajunsese sângele concurenților tot acolo. Și ăia mătrășiți și făcuți zdrențe. Și toți de fapt care stătuseră ore în șir la temperatura camerei sau în apă.
March 29th, 2013 at 12:50 pm
“Abtineti-va de la a gandi catastrofic”. Pe mine ma ajuta sa nu mai fiu asa catastrofa gandul ca daca este sa se intample se intampla oricum. Si daca o fi sa fie, o sa vad eu atunci. Si indiferent cat de nasol stau lucrurile, intotdeauna o sa iasa soarele si pe strada mea.” La urma urmei, maine este o alta zi!” Doar sa raman pe pozitii!
June 5th, 2013 at 4:37 pm
si uleiu’ intre atatea culori 🙂
June 5th, 2013 at 4:39 pm
Iar uleiul 🙂 De data asta m-ai atins la inimioara rau de tot, ca are usturoooi 😀
June 5th, 2013 at 4:41 pm
a optaaaa pt ulei
June 5th, 2013 at 4:42 pm
credeai ca nu te gasesc uleiule?
June 5th, 2013 at 4:42 pm
What’s not to like? Ulei? Goooood!
June 5th, 2013 at 4:48 pm
Ulei maslinos pentru salate gustos!
June 5th, 2013 at 4:48 pm
Found again. Ulei ulei
June 5th, 2013 at 4:55 pm
Uite uleiul!
June 5th, 2013 at 5:08 pm
Iar am dat de tine, uleiosule!!! 🙂
June 5th, 2013 at 8:03 pm
Te-am gasit din nou, uleiule!
June 5th, 2013 at 9:02 pm
Aici erai, uleiasule!
June 5th, 2013 at 9:07 pm
Pastravii, aka indivizii… masati cu ulei de masline