Luni, 12 aprilie

Breakfast: Cereale cu iaurt grecesc si miere

Lunch: Scaloppine

Dinner: Ton la cuptor, cu piure de mazare si morcovi

Marti, 13 aprilie

Breakfast: Tartine cu pasta de peste si castravete

Lunch: Salata de paste cu legume la cuptor

Dinner: Pui marinat in iaurt la gratar, cartofi cu usturoi verde

Miercuri, 14 aprilie

Breakfast: Clatite din faina de malai, cu ciuperci

Lunch: Sandvis cu pui si Asian coleslaw

Dinner: Minestrone

Joi, 15 aprilie

Breakfast: Omleta cu spanac si feta

Lunch: Peste alb la cuptor cu lamaie si salata de orez cu legume

Dinner: Taitei simpli cu susan

Vineri, 16 aprilie

Breakfast: Cereale cu fructe si lapte de orez

Lunch: Piept de pui la gratar cu pesto, rosii si muguri de pin

Dinner: Pizzaaaaa

aceeasi treaba, dar cu penne si muguri de pin si mai mult chilli. cred ca m-am prostit:))

Aseara vorbeam cu Mazette pe messenger si ne intrebam ca doua simple de ce am vrea sa mai punem altceva vreodata peste paste afara de ulei si sare si ceva ierburi si spices:) Adevarat ca pastele, cu cat is mai “goale”, cu atat sunt mai irezistibile. Asa ca incercati fara grija aceste delicioase fettuccine cu pesto, usturoi calit usor in ulei de masline, chilli flakes si poate ceva parmezan. Din seria se fac singure in 8 minute. Enjoy!

PS: de luni reluam meniul saptamanii, asa ca stay tuned:)

Ne revenim incet dupa sarbatori, vaslind printre deadline-uri stresante cu mancare care se face singura.

Dragilor, atatea am sa va spun, si asa de putin timp, incat o sa va tarasc maratonistic printre pozele pe care am apucat sa le fac, o sa va povestesc despre bunatatile pe care nu am apucat sa le pozez si o sa ne bucuram cu totii cinci minute fix:) Despre brunch stim ca e ceva intre breakfast si lunch, si ca moment al zilei, si ca mancare pusa pe masa. Oh well, la noi a fost mai degraba mic dejun, pranz si cina, caci asa de mult am combatut la mancare, ca am si terminat-o, in ciuda faptului ca era multa, dar mai ales pentru ca era foarte buna. Si daca nu ma credeti, sa se arate mancatorii cu testimoniale, daca mai vor the awesome cheese muffins a la Pufix sau delicioasa mea salata de fructe cu zmeura (pe care n-am apucat s-o trag in poza).

Acuma, cine vrea sa se apuce de executat si gazduit un brunch de succes, sa stie ca nu-i usor si ca un brunch implica intre altele sculatul cu noaptea in cap, pentru ca nu poti sa faci cu o zi inainte chiar toate felurile de mancare. Fructele si legumele trebuie sa fie proaspete (in fact, sa terminati de pregatit salata fix cand va suna la usa primul musafir), briosele si bruschetele trebuie sa fie calde, abia scoase din cuptor. Si tot asa, lucrul dracului, I tell you:))

Ce-am facut cu doua zile inainte au fost pateul de ficat de pui, rulada de carne cu ou fiert si sunca de curcan glasata. Despre care urmeaza povestea pe repede inainte mai jos.

Pentru pate de ficat am incercat o reteta noua. De regula il fac cu ficat de pui fiert cu mirodenii, dar acum am calit ficatul in tigaie, cu ceapa verde, ciuperci, cimbru si usturoi. Cand era facut binisor pe toate partile, am pus sare si mult piper si am mutat treaba in blender, ca sa iasa o pasta foarte fina. Pe aceasta am amestecat-o cu unt topit, am pus-o in vas termorezistent de ceramica si am dat-o la cuptor vreo 20 de minute la foc potrivit. Cand s-a facut, am turnat deasupra unt moale si am lasat-o sa se raceasca in vasul in care era. Si pe urma am bagat-o la frigider, ca sa se intareasca frumos untul si sa sigileze pateul.

Pentru sunca de curcan am achizitionat un piept mare. L-am legat cu sfoara sa stea rotund si adunat si l-am fiert vreo doua ore jumate la foc mic, cu un morcov, un fir de praz, boabe de coriandru si de piper, foaie de dafin, usturoi si un bat de scortisoara (adus de Boo intr-un borcan frumos tocmai de la New York:D). Dupa ce a fiert carnea, am scos-o din zeama (pe care, by the way, o puteti pastra ca supa, mai exotica asa, din cauza de scortisoara, dar totusi, supa) si am taiat sforile. Am facut glazura cu o cana de vin rosu, o lingurita de zahar brun, o lingura de otet de mere, doua linguri de sos de soia si o lingura de miere. Toate topite pe aragaz la focul cel mai mic si turnata jumatate din treaba asta peste carnea pusa intr-o tava de dat imediat la cuptor. Cand sunca e rumena si stralucitoare, se scoate din cuptor, se toarna cealalta jumatate din lichidul glazuros si iar se da la cuptor cinci – zece minute. Foarte important este sa nu ardeti sunca, focul trebuie sa fie mic si difuz, glazura sa ramana asa, de o culoare rumena si cu o consistenta oarecum lichida, din cand in cand puteti sa mai udati carnea cu zeama care s-a scurs in tava.

Despre rulada de carne tocata cu ou fiert la mijloc – nu multe explicatii. E o banala compozitie de chiftele cu mai multe oua crude decat de obicei, ca sa se lege. Jumatate din compozitie se pune intr-o tava de chec unsa cu unt, peste ea – trei oua fierte taiate in doua, iarasi carne, dat la cuptor pana se face (pe incercate cu scobitoarea). Taiati checul de carne rece, ca sa nu se sfarame de tot.

Mai departe.

Am mai avut la brunch branza feta coapta in folie de aluminiu cu cimbru si ulei de masline, dar si delicioasele briose cu branza si busuioc facute de Pufix (reteta aici), also intr-o varianta fara lactate ca sa manance si intoleranta  noastra prietena Bibi (pentru asta am inlocuit laptele clasic cu lapte de orez si soia bio – foarte bun, o revelatie de-a dreptul).

Au mai fost pe masa, din seria nepozate sau pozate pe jumatate, icre delicioase de crap proaspat, cu ceapa verde, o salata de macrou afumat cu cartofi, maioneza, masline si castraveti murati, bruschete cu mozzarella, dar si cu rosii, drob din ficat de pui, oua multicolore, ciuperci trase la tigaie cu unt, salata verde proaspata… Sper ca n-am uitat nimic… Bon, si-apoi, ne-am apucat de dulciuri. Si neaparat vreau sa va povestesc despre caserola cu mere, stafide si French toast, asa de buna si de simpla.

Se taie vreo cinci mere potrivite in sferturi, se calesc lejer in tigaie cu zahar brun, scortisoara multa, stafide si unt (sau lapte de soia pentru cine vrea), pana isi schimba putin culoarea si consistenta. Intr-un  vas de yena se pun pe fund felii de paine taiate in jumatati (cam cat sa vina o bucata de paine la portia de placinta). Peste painea asta se toarna un amestec de oua batute cu lapte (sau lapte de soia) si zahar vanilat. Lichidul trebuie sa acopere complet painea. Se pun merele pe deasupra si se lasa la “inmuiat” macar o ora or so (ideal peste noapte in frigider). Se da caserola la cuptor la foc potrivit, cu folie de aluminiu peste, ca sa nu se arda pe deasupra. Dupa 45 de minute or so se scoate folia de aluminiu si se mai lasa vreo cinci minute la rumenit. Este fabulos de buna si ieftina, plus foarte usor de facut.

V-as arata si salata de fructe cu sos de zmeura daca nu as fi uitat sa o pozez, precum si prajitura noastra preferata cu vin si scortisoara, executata de Bibz, dar nici pe asta nu am apucat sa o trag in poze. V-as mai zice ca dupa dulce a urmat, mai pe la 5-6 seara, o mare tava cu copane de pui si cartofi cu chimen si bacon. Dar ati crede ca suntem niste monstri, asa ca mai bine nu va zic.

Anyways, cam asa am petrecut noi, sper ca si la voi a fost bine si ne vedem la dieta. Cheers! 

Ce se intampla atunci cand se intalnesc trei generatii de ardelence si un bucatar-sef? Apai iese un praznic de poveste! Vedeti mai jos cu ce ne-am indopat fetzele la pranzul care a durat de la 1 la 6:))

Mancare buna de te lingi pe degete, de la buni de la Arad, acest ghiveci simplu si ieftin e un rasfat sanatos. Se face cu ardei gras (rosu, verde, galben) si ceapa taiata mare (eu am pus si niste praz, ca mai aveam prin casa). Se calesc cu foarte putin ulei toate astea, pret de vreo zece minute.

Apoi se sting cu o cescuta de apa si se lasa pe foc mic, pana se inmoaie bine legumele si dispare zeama. Daca e nevoie, completati cu apa. Cand e gata ghiveciul, se adauga unu-doua oua batute lejer si se amesteca bine bine. Sare, piper si paine proaspata si e gata de mancat. De data asta eu m-am destarbalat si cu o tocana de ciuperci cu marar alaturi, nu de alta, dar asa de happy am fost sa gasesc ghebe congelate la Mega Image, ca nu m-am putut abtine. Si nu va mai zic de mancarea de ciuperci, ca v-am asasinat destul saptamana trecuta, o sa ziceti ca noi doar ciuperci mancam:)) Dar iaca poze, sa fie la dosar!

Va doresc pregatiri “furibunde” de Paste bogat si ne mai auzim precis zilele astea!

Stiti vorba aia cu ‘painea ingrasa si prosteste’? Well, daca asa stau lucrurile, ma tem ca e prea tarziu pentru micul nostru nucleu familial, care nu prea haleste paine cu mancare, in schimb rade doua paini calde de la Pucheni in cat ne ia sa ajungem de-acolo pana la Cornu. Si acum o paranteza geografica: daca aveti drum pe DN1 spre munte sau whatever, opriti va rog la Puchenii Mosneni, la ghereta care produce o paine pe vatra tare tare buna si pe care v-ar fi fost usor sa o identificati pana acum cateva luni dupa copertina galbena, dar acum au dat-o jos, si ce mai fraza alambicata am facut, pam pam.

So, in principiu, acolo unde vedeti o mare coada de masini oprite, se da cu paine calda. Testati cu incredere si fara sa va faceti griji pentru silueta, caci nu veti mai avea una:))

Inapoi la bruschete, da, cel mai important este sa aveti o paine de calitate. Unele restaurante de doi lei si zece bani fac bruschete cu paine de-aia toast, prajita eventual la prajitor. Rezultatul este foarte foarte trist. Painea trebuie sa fie buna, densa si cu coaja crocanta, nu cu miez de-ala afanat si sfaramicios, care se umfla in burta precum buretele. Pentru bruschetele cu rosii ne trebuie si rosii bune, dulci, de-aia nici nu prea fac bruschete cu rosii pana nu le vine vremea, decat daca mi-e foarte foarte pofta. Facem asa: ungem feliile groase de paine cu ulei de masline, le frecam cu usturoi si le dam cu sare grunjoasa. Le bagam frumos la cuptor, unde le lasam pana prind asa o culoare de paine oarecum prajita, dar nu exagerat de. Rosiile le taiem cubulete, le amestecam cu sare, piper, busuioc si usturoi daca va place. Punem cu lingura din amestecul de rosii peste feliile de paine prajita, stropim delicat cu ulei aromat si decoram cu fileuri de ansoa si masline bune. V-as zice ‘enjoy’, but I know you will:))

As vrea sa va zic ca e de inspiratie asiatica and such, dar e fapt e o supa de pui simpla si mai slaba (doua ciocanele de pui fierte cu jumatate de litru de apa si o cescuta de sos de soia, un morcov intreg si o ceapa tot intreaga), strecurata de toate cele, amestecata pe foc cu un ou batut zdrente-style si turnata in castron peste taitei chinezesti de-aia de nu necesita fierbere indelungata si peste cateva urechi de lemn muiate in prealabil. Cu bucatele de carne buna luata de pe os. Si cam asa. Cred ca era foarte buna si cu baza de supa de legume si fara ou si carne, pentru cine tine post. Enjoy!