Duminica seara am capatat trei pastravi proaspeti. Care, spre desebire de pestii de-aseara de la Monsterchef, erau complet morti. Asa. What to do, what to do, caci nu voiam intreaga casa a imputzi, dar era pacat ca asemenea prada pretioasa sa go to waste.

Pana la urma, am uns fiecare individ cu niste ulei de masline cu usturoi, l-am garnisit cu felii de lamaie si ierburi,  l-am facut pachetel sigilat in hartie de copt si tzusti in tava, la cuptor. Vreo 20 de minute la foc mediu. N-a iesit nici pe sfert asa de gustos precum pastravul prajit sau la gratar de la Vulturul, insa si-a facut treaba. Si pentru ca era asa, incolor si trist, am zis sa-l baltzez inveselesc cu urmatoarele:

• sos de iaurt cu menta (iaurt, apa, sare, ulei de masline, menta proaspata, seminte de in);
• sos sweet chilli, de cumparat, le junk, o lingura n-a omorat pe nimeni
• paine integrala cu seminte
• salata verde, dar mai ales mov

Altfel, am patrusutecincizeci de ganduri pe minut, sunt subiectul a treimilioanedouasutecincizecidemiipatrusutetreizecisipatru de nelinisti si foieli, totusi, astazi o sa ma rezum la a scrie despre mancare. Pofta buna!

PS: Abtineti-va de la a gandi catastrofic. Din cand in cand, tratati-va la domiciliu cu un ceaun plin cu cartofi prajiti. Schimbati-va cararea de pe o parte pe cealalta.

Intre sase si sapte. In fiecare zi, de doi ani de zile fix. In fiecare sambata si in fiecare duminica. Ia incercati sa va imaginati asta. Si spuneti-mi ca nu va e macar putin mila. Cand va dati jos din pat sambata pe la amiaza, cel mai probabil fara sa calcati pe un tren de plastic tare, o bila sau niste macaroane uscate, ganditi-va si la noi, astia ingropati in meaningu’ vietii de nu mai stim nici cum ne cheama. Pentru care fiecare sambata e o Ziua Cartitei. Ei nu, pe bune, chiar asa rau sa fie? There’s only one way to find out. Mwahahahhahahaha!:D Have a good weekend;)

PS: Faceti ceva de “neconceput”. Beti cafea fara zahar. Dormiti ca porcul.

Asa deci, am terminat cursul de nutritie. L-am facut, desigur, pentru sufletul meu, el nu reprezinta cu adevarat un credential, abia zgarie suprafata unui vast subiect. Dar a fost fun si interesant si imi place sa cred ca-s cu 25g mai desteapta acum decat inainte de a-l face pe el, cursul. Mai “echipata” sa-mi hranesc familia intr-un mod, sa zicem, corect. Si clar mai motivata sa mananc sanatos (hold the fries, bici:p!). Din nou gasita mea intelepciune, permiteti-mi sa spicuiesc: 

1. Nu exista un numar infinit si obositor de diete sanatoase. Dap, asta e vestea buna. Ca modul corect de a manca e cam unul singur, cu mici variatii individuale. Ca indiferent ce obiectiv de greutate aveti sau de ce sinistroshenii va feriti, exista un numar limitat de principii alimentare de respectat. Si nu e greu. Si nu tre’ sa va umpleti pana la refuz de cunostinte de nutritie si chimie si numarat calorii. Lucrurile pe care aveti nevoie sa le stiti incap lejer pe o coala A4.

2. Carbohidratii buni (fructe, legume, leguminoase, cereale integrale si lactate) reprezinta baza unei diete sanatoase si echilibrate. 45-65% din totalul zilnic de calorii e bine sa vina de aici (minim 130g de carbs pe zi). Ca sa ne intelegem, acest “minim 130” e un numar static, fix, valabil universal pentru omul sanatos (= care nu se stie cu probleme, adicatelea… nu boli dubioase, nu alergii etc. – the regular dude, sa zicem), indiferent de varsta, greutate, stil de viata. Femeile gravide, cele care alapteaza si atletii pot merge chiar mai sus cu nevoia lor de carbohidrati buni.

3. Grasimile trans, adicatelea acelea obtinute industrial prin hidrogenare, sunt, lejer, moartea. Top of the top in materie de rau cardiovascular si nu numai. In industria alimentara, aceea care ne bate zilnic cate un cui in cosciug, hidrogenarea e mana cereasca. Ea creste durata de viata a alimentelor (hidrogenatele se strica mai greu) si scade exigentele in ceea ce priveste refrigerarea (stiti, lasi o prajiturica pe bufet o luna si nu se strica neam!) Grasimile trans cresc colesterolul rau (LDL) mai mult ca orice altceva. Da, mai mult decat insusi colesterolul din mancare si chiar mai mult decat grasimile saturate (vorbim si de alea numaidecat). Gasim mizeria asta de trans fat in diverse tipuri de margarina (cititi eticheta si nu puneti botul la vrajeala din reclame, nu prea exista margarina sanatoasa, asa cum nici tigari sanatoase nu par sa existe, god damn it!), in prajituri si pateuri de cumparat, in biscuiti si alte dulciuri procesate. Nu aveti nevoie de grasime trans in viata voastra, nu va trebuie nici macar un gram. O regula simpla si (aproape) infailibila e sa nu cumparati alimente procesate industrial. Asta ar trebui sa va tina la adapost de relele trans.

4. Grasimile saturate, de gasit in produsele de origine animala in mod special, dar si in uleiuri, nu trebuie sa depaseasca 10% din caloriile voastre zilnice (aprox. 20g). De ce? Pai pentru ca si ele cresc colesterolul cel rau. Sunt pe locul doi dupa trans la capitolul asta. Cum puteti sa va asigurati ca stati in range-ul asta? Pai o varianta (cea complicata) ar fi sa va faceti analiza nutritionala a meal planurilor voastre cu ajutorul unui tool online (cum ar fi, de exemplu, http://nutritiondata.self.com). O alta varianta (mai simpla), este sa respectati structura farfuriei ideale (am mai vorbit despre asta) si sa mancati portii corect dimensionate din produsele astea de origine animala (aflati de aici care e treaba cu portiile, sau din ce sursa credibila aveti la dispozitie). Limitati consumul de carne rosie la 450-500g pe saptamana.

5. Exista si grasimi bune. Nesaturatele. Atentie la dozaj, insa. Evident ca multe din ele ingrasa si-s mega-calorice. Uleiurile nerafinate de masline si de rapita sunt cele mai bogate in acizi grasi nesaturati. Avocado, nucile, semintele de in, kale, varza de Bruxelles, spanacul si toate verziturile, somonul, heringul, macroul, sardinele – toate astea contin acizi grasi nesaturati, adica the good guys.

6. Vitaminele, mineralele si fibrele din mancarea adevarata bat la fund suplimentele. Degeaba bagam suplimente cu pumnul, daca mancam toate tampeniile pamantului. Unele vitamine sunt toxice in exces, iar efectele pe termen lung ale suplimentarii in nestire nu se cunosc inca.

Cum putem sa ne asiguram un aport mai bun de vitamine, minerale si fibre? Pai in primul rand mancand real food. Legume, fructe, carne, peste, lactate – fara procesare industriala. In al doilea rand: depozitand fructele si legumele departe de lumina si caldura si consumandu-le cat mai curand; ferindu-ne sa balacim legumele in apa ore in sir inainte de a le gati (true story, eu asa am invatat de la mama, sa curat zarzavaturile pentru ciorba sau legumele pentru ghiveci si sa le tin in vailing cu apa rece – nu bun, deloc nu bun!); gatind legumele in cat mai putina apa – ideal, la aburi. Ah da, si inca un stiati ca, stiati ca nu e bine sa spalati orezul? Daca nu are noroi pe el, nu e nevoie de spalaturi, ca odata cu apa aia, se duc si toate vitaminele solubile din el.

Si una mica despre fibre: mancati fructul, nu beti sucul, cum se zice. Fructe stoarse = zero fibre si lots and lots of sugar.

7. Zaharul este un drog. El racaie in creierul omului fix acolo unde racaie si cocaina, si alte highly addictive drugs. Nu, dragostea nu actioneaza tot acolo;) In consecinta, cu cat mananci mai mult, cu atat vrei mai mult. Makes sense.

8. Unul din trei cazuri de cancer poate fi prevenit prin schimbari de stil de viata. I kid you not. Nu va imbatati cu gandul ca nu conteaza. Ca oricum mancarea are chimicale si degeaba ma duc la sala daca respir Bucuresti etc. Faceti acele schimbari care nu va taie in carne vie, faceti ceea ce puteti si depinde de voi si nu e such a big deal. Investiti in viitorul vostru. Nu va garanteaza nimeni investitia asta, dar nu ar fi dragut sa stiti ca ati incercat?:)

9. Nu e despre greutate, ci despre cat de fit esti si cat de sanatos traiesti. Mutati focusul de pe slabit de dragul slabitului pe trait de dragul traitului si totul va fi mai bine si mai usor.

10. Minim 150 de minute de activitate fizica moderata pe saptamana. Adica, de exemplu, 30 de minute pe zi, de luni pana vineri.

Briefly asa, cam asta e. Nimic nou sub soare, o sa ziceti. Pai da, dar hai sa nu ne manance practica. Hai sa facem cumva sa fim mai stiutori. Sa fim ne-exagerati in ce mancam si ne-exagerati in ce nu mancam. Fara excese, dar si fara privatiuni. Hai sa ne gatim noi, pe cat se poate. E fun. Hai sa nu ne rasplatim cu mizerii. Hai sa refuzam pe cat se poate participarea la paranoia mediatica (laptele are aflatoxine, curcanul e contaminat, puiul e hormonat, legumele au nitriti… stiti). Da, mancarea toata e nasoala. Suntem victimele unei industrii bogate si bolnave. Dar nici fatalismul nu e vreo mare smecherie, sa stiti. Si daca va uitati adanc in inima, vedeti precis ca scrie acolo “branza topita sux”. Cu discernamant inainte! That’s the spirit! Ca nu depinde de noi, dar mai depinde si de noi. Si asta nu tre’ sa ne invete la curs, tre’ sa fie acolosha, in ADN.

PS: Nu va fie frica. We Are Young. Schimbati ceva mic, dar astazi sa fie.

Chestia asta cu maturitatea ma seaca. Acum cateva saptamani am avut gripa. Una rea si urata. Mama a avut grija de Iepu si de mine, mi-a facut ceai si frectie si supa de pui, si numai si numai cand, rapusa de febra 39, mi-am pus capul in poala ei, m-am simtit avuta in grija, iubita si vindecata de toate. Growing up sucks. Mi-as face propria miscare de rezistenta la maturizare, daca n-ar trebui sa fiu, eu insami, mama cuiva. Uneori mi se pare ca eu si Iepu suntem surori, iar mama e mama noastra. Da, clar doresc sa fiu o intarziata. Opriti maturizarea, vreau sa ma dau jos. Caci gandul ca intr-o zi n-o sa mai am mama e un groaznic, visceral si obositor harakiri. Ziua asta de 8 martie, in care ne iubim si mai mult mamele, e, poate, una din cele mai grele zile pentru cine n-are mama lui. Gandul meu pleaca spre toti aceia pentru care scarba asta de maturitate s-a intamplat si s-a intamplat asa, cu o imbratisare stransa si cu tristetea faptului ca va inteleg, pe jumatate. Nu-i nimic mai bun pe lume decat sa fii copilul bunilor tai parinti. Si nu-i nimic mai greu decat sa nu mai fi. Na.

Te iubesc, mami!

PS: Iubiti-va mama. Iubiti-va mama. Iubiti-va mama.

Acum doi ani: http://easypeasy.ro/2011/03/reteta-mamei-de-pui-de-om/

Acum un an: http://easypeasy.ro/2012/03/pui-la-capac/

Bai, deci asa ceva… mai rar. De trei saptamani nu fumez decat tigara electronica fara nicotina. De la 1 martie mi-am reactivat abonamentul la sala si ma duc in fiecare zi  aproape. Mananc piept de porc in invelish crocant, din care se scurge grasimea sanatos. Cum ziceam, sunt pe alocuri o sfanta.

Este foarte adevarat ca duminica la pranz eu mancam aceasta chestiune soioasa. [Acest jurassic porc nesimtit. Acest piept cu os, din care curgea ghebos grasimea jet pe miezul obez de paine, tavalit in prealabil prin sare.]

La care ciozvarta de porc m-am repezit ca o hulpava sinistra printre galantare in Auchan, din cauza numai de Mazi de altfel, caci mi-a fluturat ceva asemanator pe la nas toata saptamana pe facebook. Asa. Deci l-am vazut pe purcel, l-am insfacat la subrat, l-am azvarlit in cos si “decat” l-am camuflat cu pungi de salata, ca sa ma dau interesanta. Apoi l-am adus acasa la noi, l-am spalat frumusel, l-am culcat intr-o tava, l-am invelit cu niscai folie si patru ceasuri l-am balanit si crocantit in cuptor, la foc mediu. A iesit ceva pe cat de gretos, pe-atat de bun. Acu’ sincer, n-am mancat cu exagerare, asa ca mi-a mers numai la suflet, nu si in jurul taliei.

In plus, aflati voi ca mai pe dupa-amiaza m-am dus la sala, unde l-am scuturat pe purcel de l-a luat mama zmeilor. Iar apres sala, am comis urmatoarea salata:

La baza, frunze verzi de tot felul, germeni de creson, ceapa verde, avocado si o lingura de quinoa fiarta in prealabil – stropite toate astea cu zeama de lamaie si ulei de masline. Sarate, piperate. Stratul doi: rosii cherry, ardei gras galben, braza telemea buna. Ornamente: cativa pestisori sarati. Inca un drizzle mic de ulei, piper proaspat macinat si doi crackershi integrali alaturi. Cam asa.

In concluzia acestei duminici extremiste, mi-am jurat din nou ca nu e, mai, nu e niciun lucru mai destept, nimic din ce as putea face azi, nicio alta alegere imediata care sa-mi aduca mai mult bine decat mersul zilnic la sala. Deci… da. De fapt is doua. Doua lucruri pe care mi le zic in fiecare dimineata, in fata oglinzii de la baie, pe post de pep talk:

1. Azi nu voi fuma.
2. Azi ma voi duce la sala.

Cred ca ce vreau sa zic e ca viata e undeva intre aceste promisiuni si moderata lor incalcare;)

PS: Goliti-va inboxul in mai putin de 30 de secunde. Inghititi ACUM o pastila de self confidence. Folositi niste bani ca sa cumparati fericire.