A inceput ca mancare de Iepure, a sfarsit prin a deveni un family treat. Aceasta spumita roz e jam-packed cu vitamine, numa’ buna pentru o zi de luni. Zice asa: o banana mica, o jumatate de avocado copt si o mana de capsune se mutileaza cu blenderul pana cand nu mai stii care e care. Rezulta o portie. Se da pe gat, gal gal, sau se mananca din castron, cu cereale si lingurita.

Va doresc o zi de luni mai putin dezgustatoare:) Cheers!

PS: Cu cat e banana mai verde, cu atat e mai buna treaba asta.

Sambata asta ne-a impins de la spate toamna cea calda-color catre Cornu, locul unde multe bucati de carne si-au gasit sfarsitul la frigarea cu lemne si carbuni. De la badica pan’ la opinca, de la carnati de oaie pan’ la fleica, am ras tot ce ne-a stat in raza vizuala. Pe urma am dat raptul prin gradina familiei, caci prea “mustea” neobrazata de bunatati de tot soiul. Morcovi, pastarnaci cat Iepu’, gogosari, ardei grasi, telina, cartofi… le-am vrut, vorba aia, pe toate!

Si pentru ca nu ne ajunsese atata paguba, ne-am dus si-n livada. Unde am devalizat merii ionatani, ca, nu-i asa, sa manance asta mica eco bio shmoomoo, doar n-ati fi vrut sa-i luam fructe de la aprozar, cand tataia are cele mai smechere mere, de-alea de care cresc si-n prun (luati de-aici daca nu ma credeti – http://www.totpal.ro/senzational-prunul-care-face-mere-de-la-cornu/, yep, that’s us:)).

Anyway, Purcifer a facut CTC la merele bunicului, a zis ca merg o tura, asa ca le-am incarcat in sacose pi tati si pe-aci ne-a fost drumul inapoi la Bucuresti, unde in pruni nu cresc mere si nici in meri nu cresc prune, pentru simplul fapt ca traim in orasul asta de… piure de mere, ca sa zic asa.

Anyway, de fapt altceva vroiam sa va zic. Treaba e ca de azi incepe mare diversificare a iepurelui. Dupa indelungi rascoliri, am decis ca e timpul. Mergem pe o schema foarte apropiata de ce-o sa gasiti pe http://wholesomebabyfood.momtastic.com, si-am inceput fix azi dimineata cu piure de avocado. Care nu doar ca-i plin de toate cele bune, dar prezinta si avantajul ca pot sa mananc eu cu maxima placere resturile lui Purci’, pe paine, cu nitica sare. Uite-asa. Prima tentativa de mancare solida s-a soldat cu aplauze, asa ca zic ca am intuit corect momentul si ma felicit si pe aceasta cale.

Ia sa-mi povestiti voi aici, cand aveti vreme, ce mananca iepurii vostri? Necesit sa absorb informatie precum un burete deshidratat. Multumesc si revin cu niste fish fingers, poate si cu o supa cu galusti. Pana atunci, hasta la vista si guacamole, baby!

Dupa ce ieri era sa mor, da e-fec-tiv sa mor de stres (deoarece there is only so much baby shit I can take, si nu, nu ma refer la ce ascunde pampersu’, ci la purciferismele domnisoarei Iepu’ Purcifer Purcifelina, care a zbierat si m-a chinuit de numa numa, de mi-ar fi pleznit o vena-n cap de n-as fi mers  mai tarziu la sala sa blow off steam – cu aceasta ocazie, dati-mi voie sa reiterez CAT DE IMPORTANT ESTE SPORTUL in viata unui om, dar mai ales a unei femei, dar mai ales a unei femei care a nascut, dar mai ales a mea)… asa, deci ziceam, dupa aceasta zi de cosmar, uite ca se-arata soarele si pe strada mea. Este lesne vizibil cand am o zi buna, deoarece am timp sa ma dedic activitatilor inutile, dar incadrabile cu succes in categoria “aww, ce draguuutz!”.

Asadar, am pentru voi ceva foaaarte dragutz, care nu este porc. Este o salata de avocado taiat cubulete, ardei gras colorat si un dressing absolut minunat, pe care l-am facut pentru ca mi se cam ofilise rucola si pe care am de gand sa-l am de-acum mereu in frigider, pentru cand o sa mai vreau eu sa mananc salata (nu radeti ca va pleznesc!). Am infundat robotul pana la refuz cu rucola, patrunjel, frunze de busuioc proaspat, mustar, ulei de masline, zeama de lamaie si sare. Am biltzuit pana a iesit o pasta verde scarboasa, cu aspect de goo, insa deosebit de indispensabila. Transforma orice salata in ceva nu doar comestibil, ci si bun la gust. 

Pasta asta verde s-a mufat excelent pe salata mea de avocado. Ei, si acum, surpriza emisiunii: luati voi o lamaie, taiati-o in jumatate, storceti-o pe storcator manual in asa fel incat sa se duca miezul dinauntru, decupati-i fundul asa incat sa sada bine pe el si umpleti-o cu salata de avocado.

Puneti deasupra niste bucati de hering marinat sau de anchovis si asezonati cu (Monica, asta-i pentru tine:)) fresh piper. Lovely posh party snack, eu asa zic. Se da peste cap precum shot-ul de tequila.

V-am zis ce de mi-a placut ziua de azi? V-am zis sa va duceti la sala? My work here is done:D Enjoy!

Imi propusesem sa fie asa: supa de rosii, pui cu smantana si placinta cu caise. Nu fu loc. Ca era deja tarziu, musafirii se pornisera, iar eu inca mai negociam cu Iepu’ niste timp. Asa ca am luat frumusel tavile Ikea, cinstitele tavi care m-au scos din impas de atatea si-atatea ori in trecut (si care nu stiu cum se face ca, indiferent cati oameni ai la masa, au de fiecare data capacitatea optima), si le-am umplut cu varf.

Intr-una am pus aripioare si copane de pui, marinate de urgenta in sos de soia, nomu, chilli, chimbru si ulei de masline.

In cealalta – cartofi aurii, mozoliti cu ulei de masline, usturoi, boia, sare grunjoasa, rozmarin si cimbru. Pe astea doua tavi le-am aruncat in cuptor si mi-am vazut de treaba. Am perpelit iute niste ciuperci in unt. Am facut o salata clasica din frunze verzi, ridichi, castravete, ardei, lamaie si ulei de masline.

Dar de fapt, ce vroiam eu sa va arat este o alta salata, am numit-o “cubuleta” pentru ca toate legumele din ea sunt taiate cuburi. Nu ma dau in vant dupa salata, dar asta chiar m-a impresionat. Avem asa: rosii de gradina, ferme, ca sa nu fie exagerat de zemoase, apoi – ardei de toate culorile – verde inchis, rosu, galben si portocaliu, apoi ridichi, avocado si ceapa rosie (ar fi mers, dar eu n-am avut).

Am facut un dressing din zeama de lamaie, ulei de masline, marar si patriunjel, emulsionate bine la robot. Bun rau!

A mai fost pe masa si o supa de rosii, dar despre aia intr-un post separat, ca tre’ sa verific daca nu care cumva am mai aratat-o la lume. Deh, multi ani de blog, baby brain, intelegeti voi.

Haideti cu “cubuleta”, desfatare la ochi!

Infruntam ziua de maine cu un mic dejun proteic, pe cat de usor de facut, pe atat de greu de digerat! Fierbem doua oua tari, le dam pe razatoare si le amestecam cu o lingurita de maioneza si una de mustar. Potrivim cu sare si dam iama in piper. Apoi prajim bucatelele de bacon in tigaie, fara ulei ca si asa e foarte gras.

Desfacem un avocado, il stropim cu zeama de lamaie, sare si piper, il umplem cu pasta de ou si il decoram cu bacon prajit.

 Servim cu salata si paine prajita.

satui de oua si drob,  am fi mancat aseara ceva ce the average christian household nu are pe masa in sfintele zile de sarbatoare: creveti! cu spaghete si avocado si rosii cherry.

prima oara cand am mancat avocado mi s-a parut un soi de unt ratat. un fruct verde, mai degraba leguma, cu o consistenta unsuroasa si cu gust salciu. nu stiam la vremea aceea nici cum trebuie sa arate un avocado cand e copt, nici cum se prepara el. dar stiam ca face bine la sanatate, asa ca am perseverat. si azi asa, maine asa, a functionat treaba cu acquired tastes si am ajuns sa-l mancam cu placere. cel mai important e sa fie bine copt, mai degraba moale decat lemnos. avocado are in mijloc un sambure mare, pe care trebuie sa-l ocolim atunci cand sectionam fructul. dupa ce i-am scos samburele, desprindem cu o lingura miezul verde-galbui de coaja. daca iese usor, inseamna ca fructul e copt. daca e maroniu pe alocuri, inseamna ca s-a copt excesiv si e posibil sa nu mai fie bun. miezul de avocado se stropeste din belsug cu zeama de lamaie, pentru ca oxideaza foarte repede.

bun. acum crevetii. nu cumparati din aceia mici, nu-s ce trebuie! mai bine mancati creveti mai rar, dar alegeti o varietate mare, din care chiar sa intelegti ceva. eu cumpar creveti congelati, decorticati, inca n-am ajuns la performanta de a-i decortica myself:p. e foarte important sa nu overcook crevetii, iar asta se poate intampla mai cu seama in cazul celor congelati si de regula prefierti. eu ii pregatesc asa: din congelator ii balacesc timp de cateva minute intr-o craticioara in care am topit putin unt cu zeama de lamaie.

calesc apoi in doua linguri de ulei de masline rosiile cherry si usturoi tocat marunt, dupa gust. acum, asta nu-i o reteta asiatica, dar mie tot imi vine sa condimentez cu curry rosiile, imi place foarte tare combinatia asta! mai folosesc piper negru si patrunjel. cand coaja se desprinde singura de pe rosii, adaugam crevetii si amestecam usor.

rasturnam in tigaie spaghetele fierte al dente, piureul de avocado, ardei iute tocat sau praf de chilli dupa gust. amestecam din nou si servim cald, cu parmezan ras pe deasupra.