Buna dimineata, straturilor! Hello, grasime, ma bucur sa te cunosc! Neatza, Joe-maiou, nice of you to drop by! Buna, bluzica manecoasa, de cand tot zic sa ne vedem! Welcome, pulover gri-sobolan cu nasturi! Sacou-din-tricou, I’ve been expecting you! Si tu, esarfa  imitatie de leopard albastru, infasura-m-ai! Poftiti, va rog! Urcati-va pe mine, ca pe pom. Aburiti-mi parbrizul! Gadilati-mi ceafa cu etichetele voastre rugoase! Impreuna sa trecem cu bine ziua asta de octombrie, in care, in sfarsit, ne invelim cu frig.

Moartea verii indiene refuz s-o primesc cu entuziasm. Macar pe farfurie sa pun ceva. Niste niscaivauri care sa ne scuteasca de la hipotermie. Niste acizi grasi. Niste legume de sezon. Niste sos care sa le lege. Iaca iaca-asa.

1. Se incropeste o salata de varza rosie.

2. Se ia o rondea de somon. Se manjeste cu putin ulei de masline usturoiat. Se tavaleste in mix de ierburi aromate. Se pipereaza abundent.  Se prajeste lejer pe ambele parti. Se stropeste cu zeama de lamaie. Se tine la cald.

3. Se iau cateva buchetele de conopida oparita in apa cu sare. Se sareaza, se pipereaza, se dau prin faina si ou. Se prajesc cateva zeci de secunde pe fiecare parte, in baie de ulei. Se scurg pe hartie absorbanta.

4. Se executa un sos cald, din smantana dulce, mustar de Dijon (la jumatate de cutiuta de smantana, o lingura grasa de mustar), ulei de masline cu usturoi (o lingurita), piper proaspat, ierburi, nitica lamaie si capere. Toate mermelite pe foc, cat sa se amestece aromele.

Sosul turnat pe peste, conopida si varza rosie – aranjate frumos langa. Bizar. Intens. Satisfacator. Alunga plictiseala. Contine Bifidududu® si Alintaburta®. Enjoy!

Imi plac sarbatorile, toate. Orice motiv de panarama gastro-emotionala e suficient de bun pentru mine. Nu ma intereseaza ca-s de import sau de-ale noastre. Important e sa existe. Mi se trage din copilaria mea fericita in sanul unei familii prea misto, de la un tata care a fost cel-mai-bun-tata si de la mama mea, desavarsita in every way, care astia doi oameni, de le datorez eu in totalitate viata mea cea buna si buna mea natura, m-au invatat ca nu exista loc mai frumos in lumea asta ca acasa, de sarbatori. Vreau sa fac pentru Iepu’ tot ce e mai bun. Nu stiu daca o sa am cum si cu ce s-o dau la lectii de pian, la inot, la meditatii, la after school, la cel mai bun liceu, la facultate la Sorbona si in general nu stiu ce-am sa-i pot oferi dintr-ale materialului, dar un lucru e cert. Am sa ma straduiesc sa-i fac copilaria si cuibul asta, din care urmeaza a se arunca la un moment dat in viata cu capu-nainte, ceva de care sa-si aduca aminte cu acelasi drag cu care-mi aduc eu aminte de ale mele.

Asa ca, baby, de prima ta zi a recunostintei, vei manca piure cu curcan, si simti tu mirosul asta dulceag, de chestii statute-n cuptor, care-ti gadile minusculele nari? Oh well, that’s real food, din aceea care sa te trimita acasa cu gandul, cand vei fi mare si va fi greu. Nu o sa te mint, nu e asa neaparat foarte marfa sa fii adult, in locul tau nu m-as grabi sa ajung acolo, dar uite, ideea e ca as long as we’re together, the rest can go to hell. Si mai tre sa stii, draga Iepu’, ca dragostea nu tine, totusi, de foame. So let’s talk food, k?

Pentru oamenii mari, piept de curcan intreg, uns cu ulei de masline, picurat cu nitel sos de soia si frecat cu mirodenii si sare grunjoasa. Langa el, cativa cartofi taiati in jumate. Si mai colea, bastonase de dovleac, morcov, telina, pastarnac si ceapa rosie, marinate intr-un amestec de ulei de masline, otet balsamic, cimbru, rozmarin, sare si piper. Turnat nitica apa in tava cu astea si dat la cuptor vreo 2h, la foc potrivit, cu folie peste ca sa nu se carbonizeze. Cand e totul moale, stiti, luati folia si lasati sa prinda oleaca de rumeneala.

Langa farfuria minunata cu friptura si legume, la fix merge o salata de varza rosie cu mar, otet, ulei, sare, piper mult si cateva nuci sau muguri de pin for extra crunchiness.

Pentru Iepu’, pus la aburi dovleac, morcov, pastarnac, telina, ceapa rosie, broccoli si curcan, pasat ghebos cand sunt facute, garnisit cu nitel unt.

Voila, primul nostru Thanksgiving in familie. Nu ne-am spart in figuri, ca stiti, timpul nu exista. Dar mi-e drag de noi si de casa mea calda, de masa cu bunatati, de traditia asta noua care azi incepe. To many more to come! Happy Thanksgiving everyone:) Cheers!