Tag: friptura


muschiulet de porc cu ceapa coapta si varza de bruxelles

February 15th, 2011 — 1:40pm

muschi de porc cu ceapa

O veni ea primavara, dar eu inca ma simt iernatica asa cand vine vorba de mancare. Nu-s pregatita pentru verzituri, urzici, spanac, alea alea. Cand am vazut muschiuletul asta de porc, era sa leshin de placere. Nu m-am agitat foarte tare. L-am bagat intr-o punga la marinat, cu o zeama facuta din vin rosu de la domnu-tata lui Mazi, sos de soia, nomu smokey peri-pery, vreo patru catei de usturoi pisati, niste ulei de masline si niste cimbru.

ceapa calita muschiulet, ceapa, varza de bruxelles

Intre timp am calit intr-o tigaie cu unt doua cepe albe mari taiate solzi, si vreo trei cepe rosii mici, intregi. Retrospectiv as zice ca a fost totusi prea putina ceapa, as dubla cantitatile. Bun. Dupa ce s-a calit ceapa cat de cat, am pus muschiuletul intr-un vas de yena cu zeama lui cu tot si am inceput sa pun pe langa el ceapa si verzisoare de Bruxelles direct din congelator. Am mai pus niste unt peste astea, ca am observat eu in timp ca in absenta untului sunt parca mai seci si mai amare. Am bagat la cuptor la foc foarte mic. Dupa vreo 40 de minute or so, m-am prins ca n-am facut bine. Ca trebuia sa pun intai carnea, care se face mult mai greu decat verzele. Asa ca le-am scos pe astea si am mai lasat muschiul o ora sau asa, tot la foc mic si intorcandu-l periodic de pe-o parte pe alta. Pe urma, la coada, am pus verzele la loc, ca sa para ca aveam un plan si stiam foarte bine ce fac… not.

Eh, pan’ la urma totul e bine cand se termina cu bine. Si totul se termina cand the fat lady sings. Si the fat lady sings cand mananca porcusor. Noi sa fim sanatosi!

12 comments » | every day

ce mai mancam si noi?

January 31st, 2011 — 9:59am

sandvis cu friptura de porc

Voua va ajunge weekendul sa faceti tot ce aveti de facut? Ca mie deloc. Dupa ce ne-am fojgait toata sambata prin Baneasa la coate si inghesuiala (ocazie cu care mi-am amintit ca, vorba aia, traim in Romania, deoarece am reusit sa platim o  suma fabuloasa si nediscountata pe un carucior care statuse expus in magazin luni de zile si arata relativ used; ocazie cu care le-am scris un mail alora de au magazinul cu pricina, iar acu’ leshin de anticipatie sa vad ce raspund, dar mai ales daca)… of, m-am pierdut, ziceam – dupa o sambata absolut irosita pe altarul cumparaturilor, necesare ce-i drept, ieri ne-am trezit pe la pranz, am prestat obisnuita duminica in familie – care s-a soldat cu supa cu galusti, ciulama cu mamaliguta, placinta cu dovleac si gogosi, am facut ceva curat si gata, no more weekend.  

Asa ca iata-ne luni dimineata fara pachetel pentru la serviciu, fara leftover meals sa ne-ajunga acolo o zi-doua si treziti tarziu pentru ca “cineva” a uitat ca are workshop azi si… well… uite-asa. Noroc ca, stiti, eu sunt agila ca o caprioara zilele astea, o zvarluga gratioasa, tzac pac am facut niste sandvisuri cu friptura rece de porc (din cauza ta, Adi!), rezolvand, pentru moment, situatia de criza care se crease in burtile noastre. Dar acum vin si va-ntreb: ce mai mancam si noi saptamana asta? Idei ceva? Hai va rog sa m-ajutati🙂

16 comments » | every day, life

duminica in familie

January 10th, 2011 — 12:37pm

cotlet de porc inabusit cu orez cu ciuperci

Acum c-a trecut balamucul, reluam bunul obicei al duminicilor in familie, cu pranz bogat, din trei feluri, si mancare mai mult sau mai putin ca la mama-acasa. Cateodata mi se pare ca cea mai simpla treaba, cel mai banal ou fiert, dureaza o eternitate to make si ma stoarce de toata energia si cheful de viata. Si-apoi sunt celelalte dati, alea multe, cand parca timpul se dilata si un intreg ospat e gata in doi timpi si trei miscari.

Asa a fost si duminica asta, cand am daruit masa cu ciorba de vacuta (facuta ca aici, dar acrita cu borsh – http://easypeasy.ro/2010/12/supa-deasa-de-legume-cu-rasol-de-vita), niste cotlet de purcel inabusit, cu garnitura de orez cu ciuperci si muraturi, plus una bucata generoasa de prajitura cu fructe de padure a la Pufix, (http://easypeasy.ro/2010/11/prajitura-cu-fructe-de-padure), care a iesit to die for de data asta, avand noi mai multe (as in tone) de fructe congelate de la Auchan. Pe bune ca a fost delicioasa, au zis si fetele de la clubul de carte;)

cotlet de porc inabusit orez cu ciuperci

Cotletul de porc l-am facut numaidecat la tigaie, dupa metoda rinse and repeat, adica pus carnea la calit cu putin ulei de masline, intoarsa pe toate partile, sarata, piperata, usturoiata, balacita in vin rosu, lasat vinul sa se evapore, balacita in sos de soia, lasat sosul sa se caramelizeze, stinsa  cu o cescuta de apa, lasat sa se duca zeama. Repetate operatiunile astea pana cand carnea e moale si alba pe dinauntru, crunchy si frumos colorata pe dinafara.

ciorba de vacuta friptura buna

Orezul cu ciuperci – si el foarte repede si usor transformat din nimic in ceva grozav de bun. O ceasca de orez, doua cesti apa, sare si piper – puse intr-un vas termorezistent, bagat direct la cuptor, la foc mic. Intre timp – perpelit ciupercile taiate feliute subtiri intr-o tigaie cu unt. Adaugat ciupercile la orez cand asta e deja destul de umflat, completat cu zeama, dres cu sare, piper si patrunjel verde si finalizat procesul de “inghitit” tot lichidul, tot in cuptor, tot la foc mic. Inainte de servire merge nitel unt peste orez. Plus ultimele retusuri de sare si piper. Plus ceva sa-i dea culoare, like turmeric sau boia dulce.

prajitura cu fructe de padure prajitura cu fructe de padure

Nu e duminica fara prajitura. Stiti, v-am povestit, eu asa stiu de la buni.

Mi-ar placea ca toate zilele sa fie duminica si viata sa fie mereu asa tihnita ca la pranzul nostru de ieri. In schimb, astazi este luni, eu sunt la birou si tihna se mai vede doar putin pe fund, precum zatzul in ceasca de cafea.

6 comments » | every day, traditional

friptura perfecta

December 23rd, 2009 — 11:06pm

p1090857-2

Friptura perfecta este de porc si, credeti-ma,  nu este deloc greu de facut. In fact, e cam cel mai simplu lucru pe care il poti face in bucatarie si precis ma repet cand spun asta. Pentru friptura de Craciun e nevoie de o bucata intreaga de carne, bunaoara un muschi file sau un cotlet fara os. Facem asa:

cotlet-si-mirodenii ulei-cu-mirodenii

Punem bucata de carne in tava (fara sa indepartam stratul subtire de grasime de deasupra) si pregatim miresmele: piper verde maruntit in mojar, paprika, usturoi, oregano si cimbru, pe care le scufundam in ulei de masline cat sa capete o consistenta pastoasa. Cu pasta asta ungem carnea. Completam zeama din tava cu vin si putina apa, apoi dam la cuptorul preincalzit la 200+ grade pret de zece minute. Pe urma dam focul mic si lasam friptura sa se rumeasca 50-80 de minute, mai stropind din cand in cand cu zeama si avand grija sa nu ni se faca scrum crusta de mirodenii.

cotlet-uns friptura-gata

Odata carnea gata, din zeama facem gravy de pus peste piure, iar friptura noastra absolut perfecta o mancam fie calda, cu sos, fie rece, feliata si cu mustar. Nu-i Craciun fara friptura, iar daca faceti cum v-am invatat, bine o sa va para!:) Bonus, daca faceti ca mine, mai gustati si din vin cat se rumeneste carnea. V-am pupat! Cheers:)

4 comments » | favorites, party food, traditional

salata romaneasca

April 27th, 2009 — 12:13pm

salata-asortata

nu stiu daca noi, romanii, am inventat salata de rosii cu castraveti, ardei si ceapa, poate ca nu, dar am fi putut, pentru ca e salata copilariei fiecaruia dintre noi! cea mai proaspata si zemoasa salata, in care mozoleam miez de paine si pe care o mancam duminica si la zi de sarbatoare, cu bucatica si piure de cartofi.

weekendul asta am mancat piure si salata in fiecare zi si m-am gandit ca, indeed, lucrurile simple is cele mai bune!

salata-cu-piure-si-friptura

3 comments » | every day, favorites

Back to top