February 6th, 2013 — 3:08pm
Am o durere de cap monstru. Eu insami sunt un monstru. Inlacrimat. Cu tzeasta pe tastatura si rimel scurs in ochi. Sa vorbim insa despre ce-am facut aseara, cand eram intr-o mare forma.
Se curata doi cartofi dulci si doi cartofi normali. Se bastoneaza. Se ung cu ulei, se presara cu rozmarin si sare de mare si se astern frumos pe hartie de copt, intr-o tava. Se dau la cuptor la foc mic, sa se rumeasca incet. Sa fie moi la mijloc si crustosi la exterior. Crustosi da, arsi… nu.
La fund de farfurie se inghesuie niste salati, stropite cu un dressing compus din otet balsamic, ulei de masline si ierburi.
Peste salata vin frumusel rondele de branza de capra (imi plac mult “sulurile” LaColline). Aruncam si niste masline kalamata in combinatie. Plus niscai rosii uscate. Plus cativa pestisori sarati (ansoa).
In mijloc se compune un turnulet din abia scosii din cuptor wedges de cartof si cartof dulce. Se orneaza cu busuioc proaspat. Atat azi.
PS: Numarati oi. Nu pizmuiti. Ridicati-va de la calculator, acum!
27 comments » | dieta, every day
August 29th, 2011 — 11:44am
Se duce vara… Dupa soare se cunoaste, ca-i asa… stins, nush cum sa va explic. Dar nu-i nevoie sa va explic, nu-i asa, ca voi stiti bine. E toamna.
Ieri am gatit. O ciorba pe care am reusit s-o tai, o ciulama in care am uitat sa pun smantana dulce, o salata pe care am uitat cu totul s-o fac. Pe urma am plans toata ziua, pesemne ca I’ve lost my cooking mojo, mi-am zis. De unde reiese ca omului necajit, nici bucatele nu-i ies. Mai bine sa mancam o salata. Grasa, grasimoasa, consistenta, cum imi place mie.
Cartofi copti. Raciti. Decojiti. Taiati rondele si asezati frumos pe farfurie. Rucola. Germeni de lucerna. Ceapa verde. Ciuperci crude. Masline. Ulei, otet, sare, piper. Ansoa. Ou fiert. Sos de hrean. Greu de gresit.
Of.
16 comments » | every day
October 8th, 2010 — 9:50am
E o zi care inspira mai degraba la supa aburinda decat la salata rece, dar acu’ ce sa facem, daca de asta am avut chef… Pai e simplu: fierbem pastele (scurte) al dente, in apa cu sare. Le balacim in apa rece cand sunt gata, ca sa se desparta frumos. Apoi le toss and turn cu niste ulei de masline, o lingura de pesto, sare si piper. Salata in sine nu se amesteca, asa ca make sure ca pastele sunt drese de condimente si toate cele inainte sa puneti restul ingredientelor, zise si “ce-aveti prin frigider”. De-aici incolo combinatiile sunt infinite. Eu am pus asa: rosii cherry taiate jumatati, o “galusca” de mozzarella in zer (evident, zerul se scurge inainte si branza se taie bucatele mai mici), frunze de valeriana, masline kalamata, muguri de pin prajiti lejer in prealabil, un ou taiat sferturi si 2-3 file-uri de ansoa. As fi vrut sa pun si ardei gras, dar am uitat. La final, sare, piper si gata. O salata numai buna de impachetat pentru un pranz sanatos la birou.
Urmeaza un weekend cu musafir de vaza, pentru care vom gati (sper) un pranz delicios, plus una duminica de facut placinte multe cu mama, sa miroasa frumos in casa si sa zburde nugget de fericire pe dinauntru:)) S-aveti doua zile calde si aromate!
13 comments » | every day
July 27th, 2010 — 4:59pm
Eu: “Tre’ sa gatesc ceva. Tu ce-ai manca?”
Boo: “Hmm… o salata buuuunaaa!”
Eu: “Desigur:p”
Boo: “Cu anchovies si avocado.”
Eu: “Bineee, o sa-ti fac. Da’ cine-o mananca?”
Boo: “Pai tu o pui pe blog si eu ma satur din poze”
Zis si facut. Cateva frunze de salata, ciuperci perpelite in unt, cu ceapa si chilli, un ou fiert, doua ansoa, fleur de sel de la Florin din care in sfarsit m-am indurat sa folosesc si niste piper proaspat. Ah, si zeama de lime. Bon apetit!
7 comments » | every day
April 28th, 2009 — 10:34pm
ansoa e pestele meu preferat, adica, ma rog, pestisorul. din pacate, gustul acela farte bun e dat doar de modul de conservare in sare si ulei, asa ca nu-i tocmai foarte sanatos. ansoa proaspat este, se pare, foarte fad. e folosit in multe sosuri, aproape ca un condiment, si e din categoria lucrurilor care se vand la borcanel mic si scump. also, nu se recomanda celor care au colesterolul ridicat. bien. acum ca ne-am lamurit, sa vedeti pe ce-am stricat eu un borcanel intreg de pestisorul minune.
intotdeauna cand gatesc ceva cu broccoli, caut arome puternice care sa-l imbogateasca. si ansoa mi s-a parut o idee foarte buna, la fel si sosul de branza, pe care il obtinem topind cu putin unt diverse sortimente (cascaval/cheddar, gorgonzolla, etc.) eu am pus si putina ceapa rosie calita. si, desigur, condimente.
am ales pentru felul asta de mancare rigatoni, niste paste mai mari asa, tubulare. despre care italienii zic ca ar fi cele mai bune.
odata ce branza e topita si pastele fierte, punem intr-o tava cu unt buchetelele de broccoli, pastele, ansoa, turnam sos peste ele, acoperim totul cu bucati de mozzarella sau gorgonzola, un ou batut bine si piper proaspat rasnit. gratinam, servim cald, mancam incet sa nu ni se aplece;)
Comments Off on paste cu broccoli, ansoa si sos de branza | every day