Zice Mazi intr-o zi: “Cookeh, am descoperit un restaurant care m-a spart! Ceva deosebit!” Eu, stiind-o, ca si pe mine, carcotasa din cale-afara, imediat am dat fuga la Taverneria La Gigi, ca sa vad cu ochii mei ireprosabilul. Ma rog, se prea poa’ sa fi fost asteptarile mele prea sus, aveam cele “5 pisici” onorifice in buzunar, gata gata sa le acord acestei oaze de desavarsire culinara dintre Kiseleff si televiziune. N-a fost sa fie perfection, dar nici rau n-a fost. Sa va povestesc.

De cum intri La Gigi, te prinzi ca esti intr-un loc in care clientul e apreciat pana la linguseala. Atmosfera pe terasa e tare placuta. Inauntru n-am intrat, asa ca nu stiu ce sa va spun despre casa veche, boiereasca, in care se afla taverneria. Serviciile – impecabile. Ne-a servit un domn extraordinar de dragut, care parea ca are cateva scoli si poate cea mai corecta atitudine din tot ce-am intalnit pana acum. Elegant, obliging, dar fara sa fie agasant, deschis si zambitor, seemed happy to be there.

Pufix si-a luat un bors de gasca, eu si mama am sarit direct la felul doi. Insa am gustat si borsul, ca doar nu era sa va povestesc asa, din experienta altora. Era ok, dar nu m-a impresionat si in plus, am gasit tare ciudata combinatia baza de supa de rosii cu multa smantana. Mi-au placut galuscutele de gris si carnea de gasca, de care nu mai mancasem.

Felul doi a fost all-chicken fest – pui la jar cu crusta de mustar, fript in tepusa si servit cu orez basmati cu legume, pui la barda in ceaun, cu mujdei si mamaliguta (cel mai bun din tot ce-am gustat la La Gigi) si linguine de casa cu pui si smantana (in care speram eu sa regasesc gustul unic, deosebit, al pastelor “creamy chicken” mancate in repetate randuri anul trecut in Paros – nope, n-a fost cazul).

Am avut si-un mic mishap cu pastele. Am cerut patrunjel separat, mult patrunjel, the way I like it. Mi-au adus oamenii o farfurie cu varf, pe care eu am turnat-o fara discernamant in cea cu paste. Turns out ca era leustean, nu patrunjel, la naiba:) Mi-au schimbat fara discutii farfuria, asa ca am trecut peste incident.

La desert m-am gandit mult si bine, ca parea totul foarte spectaculos. Am vrut cheesecake cu lamaie, dar mi-am amintit ca Boo zisese ca nu-i mare branza (haha), asa ca am comandat Strawberry surprise. Mai bine luam cheesecake. Combinata de capsune cu sampanie si cu spumita aia de de-asupra nu m-a fericit prea tare, but that’s just me. Mama si-a luat casata siciliana cu kiwi si asta a fost mai bunuta asa, dar nu sa cadem pe spate.

Una peste alta: loc dragut, serviciu impecabil, local de moda veche, linistea piatetei Uruguay, mancarea in regula, decenta – bun. Preturile – nu asa de bun. O nota piperata, cu tot cu reducerea la bauturile non-alcoolice, aplicabila intre nush ce ora si nushce ora. Noi am fost dupa-amiaza, dar e de venit la pranz, cand reducerea de 30% se aplica la mancare.

Le dau 4 pisicute celor de La Gigi, mainly pentru respectul aratat clientului si mai putin pentru mancare.