acum cateva saptamani am fost la o tristete de targ culinar (urasc targurile de felul asta organizate in romania, sunt scumpe si saracacioase:p). am cumparat slanina eco. bien. de-atunci incoace, pufix e absolut fascinat de ideea de a topi grasimea pura in tigaie, neaparat pana cand mirosul patrunde bine de tot in fiecare obiect din casa. pana cand carnea noastra miroase a afumatura. pana cand noi ne simtim ca porcu’. asa. si pe urma, slanina astfel prajita se combina cu oua si cu carnat de casa uscat si rezulta invariabil omleta din imagine. pe care o tot mancam de cand am fost la targ. eu o mai dreg cu cate-o rosie si cu patrunjel verde, dar jur ca tot imi vine sa storc o lamaie peste ea. kids, don’t try this it home:))