a doua intalnire a clubului de carte: scrisoare catre elizabeth gilbert
Draga Elizabeth G.,
Clubul de carte easy peasy iti multumeste ca ai scris o carte generoasa in probleme existentiale (ce mai, un adevarat compendium), asa incat ne-ai dat ocazia sa ne cunoastem mai bine inca de la prima noastra aventura literara comuna.
For the record, sa stii ca nu ne-a dat pe spate stilul tau. Jurnalismul din tine se simte de la o posta, nu c-ar fi neaparat un lucru rau acesta, dar nici nu ti-ai depasit conditia, ca sa zic asa. Ni s-a parut discrepanta Italia fata de restul cartii, insa am luat in calcul posibila ta intentie to achieve just that. Trebuie sa stii ca nici povestile cu mancare nu ne-au convins pe toate, desi este absolut evident din cartea ta ca drumul spre fericire personala include paste, pizza si gelato. Cu asta suntem de acord. De asemenea, mai trebuie sa-ti spun ca simtim ca n-ai fost complet sincera cu noi. Adica, really now, tu chiar vrei sa te credem pe cuvant ca te-ai dus in Italia la abstinenta si ca intre tine si Giovani de fapt nu s-a intamplat nimic? In plus, noi credem ca de fapt David a fost catalizatorul casniciei tale ratate, ii atribuim un rol mult mai hotarator in cele intamplate decat ai vrea tu. Ca sa stii.
Liz, nu vreau deloc sa te conving aici ca ai scris o carte proasta, I’m sorry daca asa a parut pana acum. Din contra, noi chiar salutam initiativa ta pe alocuri absolut autentica de a descrie in termeni digerabili excursia omului in el insusi, cu tot cu valize de issues si pachetel cu snitel si ou fiert pentru drum. Seriously, cred ca suntem cu toatele de acord ca ai facut bine si frumos cu cartea asta pe lume, fie si numai pentru ca ai dat oamenilor ocazia sa-si puna niste intrebari. Si cumva, sa inceapa o calatorie proprie in cautarea raspunsurilor.
Ne-a placut treaba cu cuvantul care ne defineste pe fiecare, am circulat si noi ideea si cateva cuvinte s-au pus pe masa: cautare, furie, settler, libertate, curiozitate, plictis si vreau. Ne-a placut si ca ai stiut sa te tii departe de consideratii dogmatice, in loc de asta promovand zambitul cu ficatul, Bali-style. Foarte bine.
Credem ca ar fi trebuit sa te opresti aici, urmatoarea ta carte, Committed, este o dezamagire. Probabi, ti s-a impus de catre editura sa scoti un sequel si te-ai ocupat de asta cu aceeasi stangacie si disconfort cu care un carnivor ar scrie o carte despre dieta raw vegan. Imi pare rau, Liz, trebuie sa fiu absolut sincera cu tine…
Un singur lucru mai vreau sa-ti spun: abia astept sa vad filmul;) In imaginatia mea, tu esti Julia Roberts si Felipe e Bardem si de-aceea nu pot decat sa va doresc smooth sailing in aventura casatoriei, desi, frankly, mi se pare ca so far nu prea ai inteles nimic din ea. Si ca sa te citez: “Acu’ te-ai suparat pe mine?”
Liz, pe bune, cartea ta e ok, e misto, noua ne-a facut bine, ne-a deschis una catre alta cu o forta cu care nu multe carti ar fi putut-o face, a fost un first date reusit, cu noi, cu tine si cu literatura.
Cu bucurie autentica semneaza
the easy peasy book club
Nota: Voi ati citit cartea? Cum vi s-a parut? Si mai ales, in ce moment al vietii v-a gasit?