Sambata – soare, frumos, caldut (all things considered) – vreme taman buna pentru parc. Dar nu oricum si nu cu burta goala. Of course ca trebuia sa mancam ceva bun inainte, ca de unde energie pentru ditamai turul de Muzeul Satului, ce-l aveam eu in plan. Asa ca in urma unei analize rapide a posibilitatilor de mancare around Herastrau (Hard Rock Cafe – mizerii unsuroase si cam de plastic, Ikea – calcare in picioare), a ramas ca ne vedem cu Bursucu la Taverna Sarbului. Foarte foarte frumos la Taverna, personal politicos, masa la geam, scaldata de soare cu dinti, hostesse cu picioare frustrant de lungi, bancomat in holul locantei – ce mai, tot ce trebuie. Dar s-o luam cu inceputul:

Lipie calda, mirosind a cuptor, delicioasa, dar complet nefericita pe post de starter. Noua ne-a cam picat din avion. Chiar si eu, cu tot cu noile mele abilitati fabuloase de ingerare a unor cantitati impresionante de haleala, am reusit sa nu mai pot manca decat o treime din felul doi dupa juma’ de lipie manjita cu toate alea. Adica si anume cu:

… branza picanta

… ceafa afumata

… zacusca.

Dupa cum spuneam mai sus, nush ce pun sarbii in lipii, dar dupa aperitivele astea eram toti trei destul de ghiftuiti asa, drept pentru care nu am mai putut aprecia la justa valoare carnatii de casa, snitelul ne-pane cu sos de lamaie, salata de vinete sau cartofii aurii.

Cu ultimele sfortari am dovedit un cheesecake cam vartos pentru gustul meu, dar mancabil. Nota de plata – usturatoare. La Vulturul as fi mancat probabil o saptamana de banii astia si nici nu mi-ar fi picat greu. Dar las’ ca ne-am dres cu parcul de dupa si in all fairness, atmosfera de amiaza la Taverna e foarte placuta.