De cand am tot zis ca tre’ sa fac neaparat scones! Cred ca de cand mi-a facut Mazi de-am mancat ca porcu’. Well, le-a venit randul duminica asta si mare provocare nu e, va zic. Pai fata de chiflele alea de-au trebuit framantate si crescute, scones astea sunt o nimica toata. Cu exceptia faptului ca reteta dupa care le-am facut eu, care era din cartea mea preferata – The Illustrated Kitchen Bible, mi-a cam dat de furca.

Zice asa: 1 si 2/3 ceasca de faina, plus ceva faina extra pentru framantat, 2 linguri de zahar, 1 si 1/2 lingurita de praf de copt, 1/2 lingurita sare, 4 linguri de unt rece, taiat cubulete, 1/4 ceasca stafide (aici cred ca am pus mai mult, ca le iubex), 2/3 ceasca de lapte si un ou batut bine, pentru “glazurat”.

Intr-un bol mare se amesteca faina cu zaharul, sarea si praful de copt. Se adauga untul si se freaca toata treaba cu mana, iesind asa, niste cocoloase uniforme in uratenia lor. Se arunca si stafidele in combinatia asta, apoi se toarna laptele si se framanta lejer coca pana devine asa fina. Nu stiu ce-am gresit, dar mie aici mi s-a rupt filmul. Coca mea, rezultata din cele de mai sus, era asa de lipicioasa ca se prinsese de mana mea dreapta in proportie de 90%. Ca sa dreg aceasta situatie neplacuta, am mai pus faina. Cam pana am reusit sa o dezlipesc si s-o trantesc cat colo inapoi in bol.

Reteta zicea ca tre sa turtesc toata coca pe o suprafata infainata, si sa tai din ea cu o forma rotunda cca 8 scones. Doar ca a mea coca nu prea avea consistenta de taiat in ea, asa ca am modelat turtele cu mana. Mi-au iesit 9. Le-am pus pe hartie de copt si le-am uns cu ou batut. Apoi le-am dat la cuptor (preincalzit cum era el la foc iute), pret de vreo 15-20 de minute. N-au crescut senzational, dar au fost geniale. Bune si buttery. Noi le-am mancat cu unt si cu gem de prune. Clotted cream n-am avut si ceai am uitat sa facem in valtoarea pasiunii. Poate next time:) Enjoy!