viata e ce se intampla intre doua tigari
Imi pun ceasul cu jumatate de ora mai devreme. Este imperativ sa ma trezesc prima, ca sa apuc sa imi fac o cafea si sa sudez 2 (doua) tigari pe balcon, asta asa, scurt, inainte sa incalzesc laptele iepuresc, inainte sa se scoale ea, inainte sa se scoale ta-su si, in general, inainte de orice. Uneori, chiar si inainte sa se crape de ziua. Asa. Urmeaza o jumatate de ora in care domesticesc si ma pregatesc de plecare. Am doua sloturi libere pentru inca doua tigari, pe care incerc sa le pozitionez in asa fel incat sa-mi aduca maxima satisfactie. Am observat ca maxima satisfactie este imediat dupa ce mi-am intins parul cu placa – tigara numarul 3 si exact inainte sa-mi trag blugii pe mine – tigara numarul 4. In fine, plecam spre birou. In masina nu fumez. Nu-i nimic, caci ajung la munca fix la timp pentru tigarile numarul 5, 6 si 7, micile mele oaze de bucurie si gratificare. De ce 5, 6 si 7, veti intreba? Pai este foarte simplu. Pe 5 o fumez automat, fara sa-mi dau seama. Nu stiu cand o aprind, nu stiu cand se termina, nu stiu cand o aprind pe 6. Pe 7 o aprind pentru ca, nu-i asa, mai intra. O cafea de la automat face fix cat trei tigari, e pacat sa irosesc vreun strop, mai ales ca nici macar nu-i buna. De fapt, e groaznica. Noroc ca fumez. Da da, trebuie sa fumez, ca sa nu mi se para asa groaznica. Asa. Intre tigari muncesc. Muncesc cu gandul la urmatorul meu reward, urmatoarea pauza de tigara. Muncesc mai cu spor cand stiu ca urmeaza iarasi maxima satisfactie. Am observat ca maxima satisfactie are loc cam la 30′ de la tigara cu numarul 7. E timpul? E timpul, cum sa nu. Bag ghebos numarul 8, urmat imediat de numarul 9. Asta asa, ca sa-mi ajunga pana la pranz, cand cobor la masa. La masa e o placere. 10 si 11 se fumeaza inainte de mancare. 12 se fumeaza intre felul unu si felul doi. 13, 14 si 15 la final de masa. 15 intra greu, dar na, e replica aia celebra cu “mai fumez o tigara si mergem”. Ah, da, si daca tot vorbim de replici, sa nu uitam de “Ce v-aduc?” “Pai in primul rand, un Virginia Violet. Apoi, o ciorba”. [Un fumator nu trebuie sub nicio forma sa ramana fara tigari. Trebuie sa evite, pe cat posibil, excursiile nocturne la benzinarie, in pantaloni de pijama si papuci. Privirea dezolata, de animal haituit. Mana tremuranda pe cele doua hartii care fac contravaloarea maximei satisfactii… Not lady like:p. A se avea tigari asupra propriei persoane at all times. Mhm.] Anyways, revenind. Dupa masa rezist mai mult. Poate chiar o ora. Dupa o ora, e timpul pentru maxima satisfactie. Intra lejer numarul 16. In jur de ora 4, scade glicemia. Merge-un ceai, dupa cum merg si numarul 17 si numarul 18. Fix inainte de plecare, iau si portia cu numarul 19, sa imi tina pana acasa. Seara, dupa ce culcam Iepu, e timpul meu. Maxima satisfactie. Daca vorbesc la telefon cu vreo prietena, bag lejer 20, 21, 22, 23 si 24. Uneori, si un 25 fix inainte de culcare, dupa ce m-am spalat pe dinti.
Viata e ce se intampla intre doua tigari. E serialul asta misto la care ma uit, dar din care nu inteleg mare lucru, e mai mult pe pauza decat pe play. De aceea, si din alte sute de motive care au de-a face cu how low can you go:)), m-a apucat miercurea trecuta ca eu nu mai fumez. Nu am ambitii mari. In fiecare zi ma trezesc si zic asa: azi nu o sa fumez. Nu stiu maine, dar azi sigur nu. Data trecuta m-am lasat de fumat. De data asta… nu fumez. Data trecuta am folosit NRT (nicotine replacement therapy – plasturi, mai exact). De data asta am citit cartea lui Allen Carr, la indemnul Simonei. Una peste alta, sunt cinci zile.
Voi?
PS: Nu fumati. Nu aprindeti niciodata o tigara. Nu trageti nici macar un fum, nici macar o data.
February 18th, 2013 at 3:27 pm
I am proud of you.
February 18th, 2013 at 3:38 pm
Bravooooo!!! Eu nu am fumat ever (adica am pufait odata sa vad daca ma privez de ceva interesant) asa ca nu pot sa stiu cat e de greu decat din istorisirile altora. Dar, I will make you cakes and cookies si orice daca ajuta sa nu mai fumezi nici maine :D!
February 18th, 2013 at 3:40 pm
Iti urez bafta si vointa!
Imi place cum ai scris, parca te si vad, parca il vad pe al meu exact asa cum ai descris tu 🙂
Io n-am fumat nicioadata, desi toti ai mei din familie fumeaza… sau poate tocmai de aia io nu, pt ca a fost la liber, am fost servita, puteam sa incerc, dar io nu ptiu ptiu pute.
Niciodata n-am inteles “placerea” de a fuma.
De curand in gluma am tras un fum.
Nici acum nu inteleg “placerea”.
Papilele mele gustative au fost total dezamagite de ceva ala fara consistenta, caldut si un vag gust amarui. Nu pricepeam de ce tutunul neaprins miroase atat de fain, plus aroma mentolata la astea cu pastila (click & shit). Iar fumul ala… ppuffff
Inca o data, BAFTA!!!
February 18th, 2013 at 3:46 pm
honey, a trecut un an si 18 zile. e mult mai bine decat ma asteptam. muuuuult. si muuuult mai usor.
si sa tinem minte, i went cold turkey in conditiile in care primul lucru pe care-l faceam dimineata – inainte sa ma spal pe dinti sau alte detalii din astea – era sa bag doua tigari si sa citesc mailurile.
February 18th, 2013 at 3:50 pm
uuuuuuuuuuu, anca-cookie-jar, be careful cu promisiunile astea:)))) oh, mi-e asa de greu, fa-mi prajituri, te rooog:))
February 18th, 2013 at 3:52 pm
Io m-am lăsat fără Carr ăsta. Am zis gata asta e ultima tigara. Și a fost. Au trecut hm… 6 ani si ceva. Mai vreau să fumez? O daaaaa. Mai fumez? Nup, că dacă am zis, am zis!
Hang in there!! Faci bine!
February 18th, 2013 at 3:52 pm
da mai mazi, stiu, cold turkey e much easier decat as fi crezut, pentru ca de fapt, turns out ca sevrajul fizic dupa nicotina e ceva mult mai usor de suportat decat, say, o durere de masea:)) tiz the brainwashing that is hard to deal with.
February 18th, 2013 at 3:55 pm
ioana, carr asta promite ca nu o sa mai vrei sa fumezi. daca intelegi the frame of mind al unui fumator, zice el ca u will never want a cigarette ever again. asta mi se pare o mare mare schema. sincer, daca peste tz ani constat ca tot mai vreau tigara, cred ca o sa ma apuc din nou:)) adica what’s the point, nu vreau long and miserable:))
February 18th, 2013 at 4:15 pm
Nu l-am citit pe Allen Carr că nu era la modă la noi atunci, dar într-o zi m-am trezit și am fumat ultima ţigară dintr-un pachet. În drum spre birou mi-am zis că n-oi muri dacă nu-mi iau chiar atunci ţigări, îmi iau după ce ajung la birou și doar sar prima pauză de ţigară cu colegii. Oricum aveam mult de lucru. Când a venit următoarea pauză nu știu cine s-a trezit în mine să zică: “am mult de lucru, sar peste pauza asta”. Mi-am zis că nu e atât de mult până la pauza de masă și pot sta până atunci. Doar 2 ore. La masă mi-am zis că mai bine îmi iau ţigări după masă. După masă am amânat până pe seară. Era vorba de doar câteva ore.
Au trecut de atunci 2 ani, 7 luni, 5 zile și 7 ore.
February 18th, 2013 at 4:40 pm
Putin offtopic: mi se pare foarte inspirata treaba cu “azi nu fumez”. O aplic si eu cu mancatul in fata calculatorului care e clar ca nu-mi face bine si, in plus, ajung sa mananc mult mai mult decat am nevoie. E drept, eu imi dau dezlegare o zi in week-end ca e asa bine cu un bol de ceva la un film, doua… 🙂
February 18th, 2013 at 5:40 pm
eu tot cu A. Carr …3 luni de atunci. Piece of cake !! Am ramas cu o frica de nicotina ..
February 18th, 2013 at 5:42 pm
@Silviu, asta imi aduce aminte de o prietena. Zic: mai, vrei sa-ti trimit cartea? La care ea: Nu nu nu, nu mi-o trimite, ca… daca ma las?:))))
February 18th, 2013 at 8:55 pm
Bai, e smecher rau nenea asta. In ultimele 2 luni s-au mai lasat de fumat 3 prieteni, mari amatori de nicotina, pe care nu i-as fi vazut veci fara dansa intre degete. Eu m-am lasat ca Ioana, cand am zis gata am mai ars-o pe medicinale o saptamana dar erau gretoase rau si apoi se fini. Acum 4 ani jumate.
February 18th, 2013 at 9:26 pm
Acuma, dacă tot ai întrebat… m-am lăsat treptat, în câțiva ani. Acum, dacă fumez 1 țigară seara, de închidere de zi, la două degete de vin, pot spune că sunt nefumătoare. Dacă ies, dau gata un pachet – dar ies o dată pe trimestru. 🙂
February 19th, 2013 at 4:39 am
Si eu i-am folosit metoda lui nea Allen Carr (care btw a murit de cancer pulmonar boohoohoo) si in septembrie am facut 3 ani de smoke free life.
Cand nu mai fumezi iti dai seama ca de fapt esti addicted, no matter cat de des zici ca te poti lasa oricand.
Mi-am petrecut primele 2 luni visand la cat de misto e sa fumezi si ce maxima satisfactie(bold) trece prin vena. Iar dupa exact 2 luni am iesit in oras (cu fetele, how else) si mi-am zis ca e prea fum in birt, si hai sa imi aprind si eu o tigara. Dar nu am mai stiut cum sa ‘trag in piept’ si fumul m-a intepat in gat si in plamani. Si in toata sinceritatea, nu am mai reusit sa imi amintesc de maxima satisfactie (bold) pe care o simteam inainte. Si aia a fost ultima tigara pe care am fumat-o pentru tot restual vietii.
It’s all in the mind baby!
Stay strong, dupa 2 zile o sa te gandesti la tigara doar de 89 de ori pe zi, dupa 5 doar de 73 si dupa 20, doar de 3 ori pe zi. Si dupa you’ll forget about it…
PS Inca ma gandesc cu groaza ca intr-o buna zi am sa mor de cancer pentru 15 ani de maxima satisfactie imaginara (bold).
February 20th, 2013 at 1:29 am
Imi cer scuze pentru commentul lung…mi s-a parut dragut sa impartasesc si experienta mea… 🙂
Dupa ce am fumat 11 ani de zile 2 pachete/zi (hai 3 daca era party in weekend), l-am cunoscut pe actualul sot (foarte nefumator) si mi-am amintit ca atunci cand m-am apucat (absolut voluntar la 14 ani), am promis ca ma voi lasa de ele daca voi fi insarcinata, daca ma voi imbolnavi(dar sa stiu sigur ca e o afectiune sora cu fumatul) sau daca voi cunoaste un baiat pe care sa il iubesc mult si care sa fie nefumator. Ma bucur ca mi-am amintit, pentru ca am hotarat ca e musai in viata asta ca macar o promisiune facuta mie sa respect, chiar daca recunosteam naivitatea. Zis si facut. Am inceput cartea lui Alan Carr, dar am abandonat-o in aceeasi zi, pe la jumatate pentru ca nu mi s-a parut deloc interesanta repetitia gen ‘spalare de creier’ din text. Dar eram hotarata. Asa ca pe 20 iunie 2009, cu 6 tigari ramase in pachet, in prima zi in care urma sa cunosc familia viitorului sot, m-am lasat de fumat. A ajutat entuziasmul lui, orele numarate impreuna de la ultima tigara, apoi zilele apoi, saptamana 3. Pentru ca nu mai incercasem vrodata sa ma las, am fost curioasa cum ‘se simte’ dupa o perioada de abstinenta si am tras un fum. M-am incecat, am tusit rau, am fost la un pas de a vomita. Si de atunci nici nu mi-a mai trecut prin gand vreodata sa pun gura pe tigara. Si oricat de ipocrit ar suna, acum nu mai tolerez nici mirosul! Eu zic ca m-am lasat foarte usor. E nevoie de motivate proprie si un gram de sustinere de la cei dragi.
Mult succes! Viata fara tigari e considerabil mai usoara! 🙂
February 20th, 2013 at 12:48 pm
zicere de la o fosta fumatoare! abia daca mai reuseam sa muncesc, eram cu gandul mereu la urmatoarea tigara,cafea. si se fac cam 5 ani de cand am zis NU. PS am urat mereu gustul metalic dimineata, si seara, parul care-mi duhnea a mahoarca
February 20th, 2013 at 4:57 pm
🙂 Sotul meu a fumat cu obida primii 4 ani ai relatiei noastre si nu am cartit deloc. Intr-o seara, in timp ce purcedea la momentul de maxima satisfactie 43 al zilei, ii spun intr-o doara: Realizezi ca daca vrei sa avem copii vreodata va trebui sa te lasi de fumat?
Acea a 43-a a ramas pe jumatate nefumata si a fost ultima…si eu am inteles ca barbatu-meu avea sa fie un tata grozav!
February 23rd, 2013 at 4:35 pm
Draga Ana, pe 14 martie se vor implini 3 ani de cand nu mai fumez. M-am lasat dupa ce am citit cartea lui A. Carr. Acum, cand ma uit la fotografiile mai vechi in care fumez sau am tigara in mana, parca mi se par trucate… nu imi mai amintesc cum era… si nu imi pot da seama de ce am asteptat 11 ani pana sa iau decizia de a spune stop fumatului… o risipa pe toate planurile! Intr-adevar, pot spune ca in viata mea sociala nu isi mai fac loc atat de des iesirile in pub-uri in care tai fumul cu virgula cutitul, dar astept primavara/vara cand pe terase parca e putin mai bine 🙂 Be strong, do not surrender! I repeat, do not surrender! 😀
February 24th, 2013 at 2:21 pm
Dizertație despre fumat de la un ex-fumător ‘profesionist’
Nu-i cel mai greu lucru să te lași de fumat! Numai gândul că ești exact la fel de dependent ca amărâții ăia de copii care “trag” din punga argintie ar trebui să fei un imbold util și suficient ca să nu mai fumezi!!
Din propria-mi (tristă și repetată) experiență stiu că cel mai greu lucru e SĂ TE ȚII DE OBICEIUL DE A NU FUMA!!! ADICĂ NEVER-JAMAIS_NICIODATA NU TE VEI MAI ATINGE DE O ȚIGARĂ APRINSĂ!!!! …de nici unul dintre capete:)
Sfat de antifumător, adică un ex-fumător cu vechime de peste 5 ani in acest benefic statut, asta dupa cca. 20 de ani de exemplu negativ – la copii fff. răi – marca fumător profesionist, singură in birou făceam vânzare de 3 pach/zi 🙁
1. Știm ca fumatul e un mod (încă) legal de a te droga. De aceea, incercă să lupți împotriva tuturor guvernelor aliate in conspirația globală de a nu declara fumatul drog nociv/ilegal, doar pentru a-și umple astfel buzunarele lor, golindu-le și mai mult pe ale tale. FII REBEL!!! NU MAI CONTRIBUI LA IMBOGAȚIREA PRODUCATORILOR DE TIGĂRI SI A GUVERNELOR CARE TOLEREAZA ASTA…nici măcar incercînd sa fumezi mărci precum “Altóra” sau ” Nam-dam-tu”
2. Când riști să uiți decizia de la pct.1, amintește-ți de imaginea copiilor cu punga (pe care din păcate incă o zărești des pe stradă) sau, daca ai vizitat un centru de dezintoxicare, amitește-ți privirile celor de acolo (pacienți, aparținători și personal medical – deopotrivă, chiar daca privirile erau diferite, esența era aceeași).
REZISTĂ TENTAȚIEI ȘI BEA UN PAHAR CU APĂ ORI DE CÂTE ORI AI VREA SĂ APRINZI O ȚIGARĂ (alege un pahar mai micuț la inceput, că in prima perioada o să te crezi pe 9 martie…cunoști povestea cu 40 de pahare…)
3. Dacă, in ciuda paharului mic, vizitele prea dese la WC atrag atenția (doar a șefilor ne interesează), ține in permanență un pix/creion intre cele 2 degete usor gălbui. Poți utiliza tastatura și așa, sau fă-ți rost de un creion de la IKEA (no offense, se mai intîmplă să pleci -tu sau copilul- cu câte unul acasă, sunt atât de drăguțe…).
Creionul te ajuta mult mai mult decât sticksurile, spre deosebire de care, daca le bagi în gură, nu se consumă și deci nici nu se depun sub forma nedorită de colăcei; cel mult pot afecta lejer dantura – incă un motiv pentru care creionașele (din lemn si de orice proveniență- ca să nu mă trezesc cu un proces de daune de la IKEA) sunt cele mai recomandabile.
A. Dacă puteți sa vă țineți de lăstul de fumat o lună întregă (fie ea și februarie dintr-un an ne-bisect) uitați-vă cu mândrie in oglindă spunînd: SUNT UN ÎNVINGĂTOR!!!
Puteți chiar să plusați și să vă petreceți un pic de sâmbătă sau duminică împreună cu urmașul/urmașii, cărora să le explicați că v-ați luptat cu un balaur rău, cu mii de capete, pe care ați reușit să îl invingeți doar cu ajutorul perseverenței voastre (de subliniat drept trăsătură pozitivă în acest caz, dar negativă în cazul luptei împotriva legumelor din farfurie) și mai ales cu ajutorul gândului la dragostea si grija ce le-o purtați lor (încheiat discurs moralizator, să trecem la distracție, dară!).
Drept urmare meritați să primiți o diplomă desenată de ei, pe care promiteți că o veți ține mereu în fața ochilor (se consideră promisiune respectată si daca doar rememorați diploma, nu-i obligatoriu să o afișați la birou dacă regulile nu vă permit). Adaptați in funcție de vârsta urmașilor sau, daca nu aveți, în funcție de dispoziția partenerului de a intra în joc:)
B. Dacă, din păcate, nu sunt indeplinite condițiile preliminare demai sus , tot spre oglindă vă indreptați, administrați-vă o pereche sau două de palme morale…. dar în nici un caz să gândiți/să spuneți că sunteți un “loser” și drept urmare să mergeți să vă aprindeți un nou cui de coșciug! No way!
Recitiți ce scrie la pct.2 și aruncați repede țigara și pachetul (puteți păstra bricheta, dar asezați-o împreuna cu o lumânare de rezervă, într-un loc atât de accesibil pe cât de dese sunt penele de curent în cartier).
Plusați și telefonați imediat unui prieten/rudă/cunostință care nu mai fumează – doar ca să îl/o/îi întrebați cum se simt(e) de când nu mai fumează și, mai ales, de câte ori s-au lăsat până au reușit “să se lase de-adevăratelea”.
Sigur convorbirea/ile o să vă crească un pic moralul, suficient cât să…
Reluați procedura de la pct.1 (alături de orice altele similare) până la victoria finala … cu plămânii un pic mai curați și buzunarele golite pentru alte lucruri care vă pot aduce satisfacție (chiar dublă). SUCCES!!!
February 24th, 2013 at 2:25 pm
Roxana, you had me at creion mic de la IKEA, credeam ca doar eu am descoperit asta:)))))) adevarul e ca, dintre toate creioanele, e singurul de dimensiunea potrivita:)))
August 20th, 2013 at 6:09 pm
[…] ziua a cincea am scris postul asta, asa, la incurajare. m-am gandit eu ca daca rememorez in toata jena ei o zi din viata mea de […]
February 10th, 2014 at 4:55 pm
Si eu tot cu Allan Car m-am lasat acum 4ani!?iubitul meu care baga 2pachete de Malboro rosu pe zi si nu vroia nici sa auda de treaba asta,s-a lasat inaintea mea cititnd cartea asta dimineata la tigare:))) Nu este spalare de creier,iti spune lucruri pe care tu le sti deja dar cumva functioneaza.Ma deranjeaza maxim fumul cand mananc si nu mi-a mai fost pofta de tigari decat in primele 3luni de cand renuntasem!
September 10th, 2014 at 3:45 pm
Buna.Azi,pe 10.09.2014,fac 2 saptamani de cand sunt nefumatoare :D.Am reusit cu Allen Carr.Si pana acum sunt bine.Azi am fost pusa la incercare de viermele interior.Dar as vrea sa aflu prin ce a trecut cineva(partile rele) care a reusit.Adica sa vad daca alti nefumatori au trecut prin ce trec eu.Nu am probleme sa stau in preajma fumatorilor(sotul meu fumeaza,parintii la fel),dar viermele interior ma mananca:(……VREAU SA RAMAN NEFUMATOARE :*