duminica in familie
Acum c-a trecut balamucul, reluam bunul obicei al duminicilor in familie, cu pranz bogat, din trei feluri, si mancare mai mult sau mai putin ca la mama-acasa. Cateodata mi se pare ca cea mai simpla treaba, cel mai banal ou fiert, dureaza o eternitate to make si ma stoarce de toata energia si cheful de viata. Si-apoi sunt celelalte dati, alea multe, cand parca timpul se dilata si un intreg ospat e gata in doi timpi si trei miscari.
Asa a fost si duminica asta, cand am daruit masa cu ciorba de vacuta (facuta ca aici, dar acrita cu borsh – http://easypeasy.ro/2010/12/supa-deasa-de-legume-cu-rasol-de-vita), niste cotlet de purcel inabusit, cu garnitura de orez cu ciuperci si muraturi, plus una bucata generoasa de prajitura cu fructe de padure a la Pufix, (http://easypeasy.ro/2010/11/prajitura-cu-fructe-de-padure), care a iesit to die for de data asta, avand noi mai multe (as in tone) de fructe congelate de la Auchan. Pe bune ca a fost delicioasa, au zis si fetele de la clubul de carte;)
Cotletul de porc l-am facut numaidecat la tigaie, dupa metoda rinse and repeat, adica pus carnea la calit cu putin ulei de masline, intoarsa pe toate partile, sarata, piperata, usturoiata, balacita in vin rosu, lasat vinul sa se evapore, balacita in sos de soia, lasat sosul sa se caramelizeze, stinsa cu o cescuta de apa, lasat sa se duca zeama. Repetate operatiunile astea pana cand carnea e moale si alba pe dinauntru, crunchy si frumos colorata pe dinafara.
Orezul cu ciuperci – si el foarte repede si usor transformat din nimic in ceva grozav de bun. O ceasca de orez, doua cesti apa, sare si piper – puse intr-un vas termorezistent, bagat direct la cuptor, la foc mic. Intre timp – perpelit ciupercile taiate feliute subtiri intr-o tigaie cu unt. Adaugat ciupercile la orez cand asta e deja destul de umflat, completat cu zeama, dres cu sare, piper si patrunjel verde si finalizat procesul de “inghitit” tot lichidul, tot in cuptor, tot la foc mic. Inainte de servire merge nitel unt peste orez. Plus ultimele retusuri de sare si piper. Plus ceva sa-i dea culoare, like turmeric sau boia dulce.
Nu e duminica fara prajitura. Stiti, v-am povestit, eu asa stiu de la buni.
Mi-ar placea ca toate zilele sa fie duminica si viata sa fie mereu asa tihnita ca la pranzul nostru de ieri. In schimb, astazi este luni, eu sunt la birou si tihna se mai vede doar putin pe fund, precum zatzul in ceasca de cafea.
tags: ciorba de vacuta, desert, duminica, friptura, fructe congelate, fructe de padure, lunch, orez, orez cu ciuperci, prajitura cu fructe de padure, pranz 6 comments »
January 10th, 2011 at 12:44 pm
si noi avem obiceiul asta de a lua masa duminica asa tihnit, calm si delicios. parca face lunea mai suportabila :))
January 10th, 2011 at 1:01 pm
Lolcats in teh whole wurld agree: mundays sux!
January 10th, 2011 at 3:45 pm
S-a intamplat sa mi se trezeasca piticul taman cand citeam postul tau si l-am luat in brate cinci minute, hotarata sa termin totusi de citit/ salivat, asa ca am inceput sa lecturez grabita (nu prea are rabdare sa ma lase la computer) cand… ma aduce la realitate un sunet insistent: “Mniam Mniam”. Piticul comenta constiincios fiecare poza cu mancare din multele ce se derulau in fata ochilor lui!!!! :-))
January 10th, 2011 at 3:52 pm
vai cat de dragutz:D si super-flattering in egala masura:D
January 13th, 2011 at 11:02 am
[…] cu telina si taitei de orezmacrou la cuptor cu sos de mustar si lamaie verderagu alla bologneseduminica in familieultima zi de vacantaplaceri simpleghiveci oriental fara carnepaine de casa cu maslinecine mananca […]
June 5th, 2013 at 9:26 pm
Si cotletul asta a poftit la uleios!!!