Sa simplificam:

1. Mic dejunul sa existe.
2. 1/2 din fiecare masa principala sa fie *legume*.
   
3. O gustare pe zi sa fie *fructe*. Sa existe cel putin inca o gustare.
4. Carne rosie sa fie cel mult o data pe saptamana.
5. De gatit, sa gatiti simplu.
6. Painea voastra cea de toate zilele sa fie una buna.
7. In oras sa mancati ca acasa.
8. Apa sa fie your drink of choice. 
9. Ceea ce mancati sa va placa.
10. Dimensiunea ratiei zilnice de necuviinta alimentara sa fie *trei degete*.

Ce meal plan, ce complicatenii, tineti minte *asteazece* si v-ati scos.

Ca de obicei, subiectele sensibile nasc discutii, mai ales cand sunt fezandate in prealabil in sos de my sick sense of humour:)) Dar discutiile sunt bune. Pentru ca, uite, recitind commenturile si vorbind cu o prietena despre treaba asta cu mancatul sanatos si cat costa el, am simtit nevoia unui episod doi, in care sa mai batem nitel apa in piua. M-am gandit ca ar fi asa, utile si de bun simt, niste precizari. In speta:

• Nu putem manca 100% sanatos, bio, junk free. Nu e musai fun, nu e nici usor, nu e sustenabil pe termen lung. Dar de la 100% organic la 100% junk e cale lunga. E cale lunga de la un cos cu 100% porcarii la unul care, pe langa ele, mai contine si mancare (mancare adevarata, pe care sa o recunoasca si strabunica, adica oua, carne, lactate, fructe si legume…).
• Exista hrana de foarte proasta calitate si foarte ieftina. Exista hrana de foarte buna calitate si foarte scumpa. Pe mine ma intereseaza zona de mijloc, cea dintre aceste doua extreme.
• Exista clar in jurul nostru un trend al schimbarii obiceiurilor de viata. E cool sa mananci sanatos. E cool sa faci sport. Da, sportul a devenit mai cool decat getting wasted, cine ar fi crezut? Dar doar pentru ca e cool si pentru ca, uneori, varful de lance e cate un activist bolnav de exagerare, nu inseamna ca trendul in sine este prost. Trendul este bun. Schimbarea este buna. Eu o primesc si ma duc cu ea.

In continuare, absolut fara sa ma mangai pe cap si fara sa ma pretind vreun impecabil practicant al unui stil de viata sanatos (ba chiar venind aici, in fata voastra, cu spovedania unui trecut fabricat din 2l de Coca Cola, zero activitate fizica si trei pachete de tigari pe zi, cu tremuratul de chiloti aferent, la gandul ca nu cumva alegerile proaste din acest trecut sa-mi fi imbolnavit complet viitorul), deci din aceasta postura a omului care si-a dorit o schimbare, o calitate mai buna a vietii pentru el si pentru familia lui, din zbaterile mele de a gasi solutii domestice care sa impace cel mai bine pornirile noastre gurmande, lenea (!), oboseala ultimilor ani, bugetul in permanenta scadere, o sa va dau o reteta de impacat capra cu varza. Adica unul din posibil o mie de feluri in care poti face ca majoritatea alegerilor tale sa fie sanatoase si totusi affordable.

the basics

1. Mancati fructe si legume de sezon. Asta iarna, un avocado era 1.99 lei. Acum sare de 6. E limpede ca sezonul de mancat avocado la noi e iarna. Din primavara incolo, mai rar. O varianta buna pentru ce nu e in sezon sunt congelatele. La Auchan au o selectie buna de fructe congelate varsate. La Mega Image au mazare noua si sparanghel congelat la preturi ok, all year round.
2. Mancati portii corecte. O sa vedeti un saving mare la, de exemplu, carne, daca treceti de la obisnuinta portiilor oversize la ceea ce reprezinta o cantitate normala de carne la o masa (pentru carne alba – o palma cu tot cu degete, pentru carne rosie si peste gras, un pod de palma).
3. Folositi cat mai mult ingredientele sanatoase, dar ieftine. Ele sa reprezinte grosul alimentatiei voastre. Gasiti mai jos o lista, la libera inspiratie. Pe astea le impopotzonam cu extravagante healthy, dar in cantitati mici. Un exemplu ar fi pretioasa quinoa. E suficient sa pui trei linguri din dansa (aprox 40g = 1.52 lei per portie)  intr-o salata sau intr-o mancare de legume. Insemnand ca o punga de quinoa de 500g (19 lei) iti ajunge pentru cca 12 portii. La o familie cu un copil, asta poate insemna o masa cu quinoa pe saptamana, timp de o luna. Adica, mai clar, inseamna 19 lei pe luna. Nu-i asa mult. Nu tre’ musai sa mancam quinoa in fiecare zi. [Ha, deci asta imi aduce aminte de cineva care avea frigiderul aproape gol mereu, dar mereu avea niste caviar in el:))]
4. Nu va lasati “rapusi” de trendul bio, dar nici nu ocoliti raftul de organice crezand ca, by default, totul e prohibitiv ca pret. Sunt lucruri bio care nu-s so goddamn expensive. Pastele, orezul, cerealele in general. Ouale. Lamaile. Untul.
5. Acceptati griul ca alternativa la alb sau negru. Cartofii sunt ieftini si, preparati altfel decat in baie de ulei, sunt foarte sanatosi. Da, nu sunt buni si la slabit. Dar sigur reprezinta o alegere mai buna decat multe alte chestii. Si in ziua dinainte de ziua de salariu, sunt just what the doctor ordered:)) Da. Vrem sanatos, vrem variat, vrem de toate culorile. Dar uneori pur si simplu nu putem sustine asta. Si miezul e cand intelegi ca e mai bine gri decat negru. Mai bine sa mananc, say, mere o sapatamana intreaga daca nu am bani de cirese, decat sa mananc biscuiti in loc de merele alea. See what I mean?

super-lista

Acele “marfuri” pe care vreti sa le aveti pe stoc mereu. Sanatoase si nu exagerat de scumpe, sunt my musteatinsteadofjunk quick fixes. Avem asa:

• paste (preferabil integrale), orez (la fel), noodles (nu semipreparati, atentie, ci de-aia uscati si, ideally, fara ou; varianta de orez e  pretty ok)
• fulgi de ovaz, orz, cereale de mic dejun, dar sa fie naturale, neindulcite
• crackershi integrali (Wasa, FinnCrisp, Alnatura etc.) – mi se par magici pentru gustari sau pentru zilele cand ramai fara paine:))
• conserve de peste in suc propriu (ton, sardine, macrou)
• legume si fructe congelate (musai broccoli)
• legume si fructe proaspete, de sezon
• ciuperci, always in season, ca sa zic asa
• linte
• suc de rosii si rosii la conserva
• oua bio
• iaurturi simple
• cel putin un piept de pui sau curcan, in congelator sau la freeze box

extravagantele

Din care vrei sa pui cate putin in tot ce mananci. Chestii scumpe rau, pe care le cumperi o data si le folosesti cu tzaraita, dar boy oh boy, do they make you happy sau ce? The spice of life. Cam asa:

• anshoa, capere, anghinare (daca u like:p) la conserva
• fructe de mare congelate, somon, alti pesti si pestisori
• muguri de pin
• quinoa
• migdale crude (nuci crude in general), goji
• uleiuri si oteturi de buna calitate
• o branza neprocesata buna (da mai, branza e scumpa rau si mai si ingrasa, use it sparingly!)
• parmezan
• prosciutto crudo

Cum functioneaza treaba? Pai daca cel mai mare procent din ce mancam vine din superlista, urmand o portie mica de extravaganta si, sa zicem, un 10% devil’s treat:)), zic ca le impacam pe toate. Mancam bine, sanatos si affordable. Cateva exemple de echilibristica:

1. [superlista]: paste integrale cu pui si broccoli + [extravaganta] muguri de pin + [devil’s treat] inghetata la desert

2. [superlista]: salata Caesar cu pui + [extravaganta] dressing cu anshoa si flakes de parmezan + [devil’s treat] clatita cu ciocolata

3. [superlista]: cartofi la cuptor cu oua si salata de rosii + [extravaganta] branza buna si busuioc proaspat + [devil’s treat] un pahar de Cola

See what I mean?:) Puteti sa va faceti propriile liste, dar cam asta e ideea. Makes sense?

Hai ca am scris de m-am saturat eu de mine. Va urez o dupa-amiaza zen.

PS: Faceti ceea ce e firesc pentru voi. Dream big. Go all the way.

Asa deci, am terminat cursul de nutritie. L-am facut, desigur, pentru sufletul meu, el nu reprezinta cu adevarat un credential, abia zgarie suprafata unui vast subiect. Dar a fost fun si interesant si imi place sa cred ca-s cu 25g mai desteapta acum decat inainte de a-l face pe el, cursul. Mai “echipata” sa-mi hranesc familia intr-un mod, sa zicem, corect. Si clar mai motivata sa mananc sanatos (hold the fries, bici:p!). Din nou gasita mea intelepciune, permiteti-mi sa spicuiesc: 

1. Nu exista un numar infinit si obositor de diete sanatoase. Dap, asta e vestea buna. Ca modul corect de a manca e cam unul singur, cu mici variatii individuale. Ca indiferent ce obiectiv de greutate aveti sau de ce sinistroshenii va feriti, exista un numar limitat de principii alimentare de respectat. Si nu e greu. Si nu tre’ sa va umpleti pana la refuz de cunostinte de nutritie si chimie si numarat calorii. Lucrurile pe care aveti nevoie sa le stiti incap lejer pe o coala A4.

2. Carbohidratii buni (fructe, legume, leguminoase, cereale integrale si lactate) reprezinta baza unei diete sanatoase si echilibrate. 45-65% din totalul zilnic de calorii e bine sa vina de aici (minim 130g de carbs pe zi). Ca sa ne intelegem, acest “minim 130” e un numar static, fix, valabil universal pentru omul sanatos (= care nu se stie cu probleme, adicatelea… nu boli dubioase, nu alergii etc. – the regular dude, sa zicem), indiferent de varsta, greutate, stil de viata. Femeile gravide, cele care alapteaza si atletii pot merge chiar mai sus cu nevoia lor de carbohidrati buni.

3. Grasimile trans, adicatelea acelea obtinute industrial prin hidrogenare, sunt, lejer, moartea. Top of the top in materie de rau cardiovascular si nu numai. In industria alimentara, aceea care ne bate zilnic cate un cui in cosciug, hidrogenarea e mana cereasca. Ea creste durata de viata a alimentelor (hidrogenatele se strica mai greu) si scade exigentele in ceea ce priveste refrigerarea (stiti, lasi o prajiturica pe bufet o luna si nu se strica neam!) Grasimile trans cresc colesterolul rau (LDL) mai mult ca orice altceva. Da, mai mult decat insusi colesterolul din mancare si chiar mai mult decat grasimile saturate (vorbim si de alea numaidecat). Gasim mizeria asta de trans fat in diverse tipuri de margarina (cititi eticheta si nu puneti botul la vrajeala din reclame, nu prea exista margarina sanatoasa, asa cum nici tigari sanatoase nu par sa existe, god damn it!), in prajituri si pateuri de cumparat, in biscuiti si alte dulciuri procesate. Nu aveti nevoie de grasime trans in viata voastra, nu va trebuie nici macar un gram. O regula simpla si (aproape) infailibila e sa nu cumparati alimente procesate industrial. Asta ar trebui sa va tina la adapost de relele trans.

4. Grasimile saturate, de gasit in produsele de origine animala in mod special, dar si in uleiuri, nu trebuie sa depaseasca 10% din caloriile voastre zilnice (aprox. 20g). De ce? Pai pentru ca si ele cresc colesterolul cel rau. Sunt pe locul doi dupa trans la capitolul asta. Cum puteti sa va asigurati ca stati in range-ul asta? Pai o varianta (cea complicata) ar fi sa va faceti analiza nutritionala a meal planurilor voastre cu ajutorul unui tool online (cum ar fi, de exemplu, http://nutritiondata.self.com). O alta varianta (mai simpla), este sa respectati structura farfuriei ideale (am mai vorbit despre asta) si sa mancati portii corect dimensionate din produsele astea de origine animala (aflati de aici care e treaba cu portiile, sau din ce sursa credibila aveti la dispozitie). Limitati consumul de carne rosie la 450-500g pe saptamana.

5. Exista si grasimi bune. Nesaturatele. Atentie la dozaj, insa. Evident ca multe din ele ingrasa si-s mega-calorice. Uleiurile nerafinate de masline si de rapita sunt cele mai bogate in acizi grasi nesaturati. Avocado, nucile, semintele de in, kale, varza de Bruxelles, spanacul si toate verziturile, somonul, heringul, macroul, sardinele – toate astea contin acizi grasi nesaturati, adica the good guys.

6. Vitaminele, mineralele si fibrele din mancarea adevarata bat la fund suplimentele. Degeaba bagam suplimente cu pumnul, daca mancam toate tampeniile pamantului. Unele vitamine sunt toxice in exces, iar efectele pe termen lung ale suplimentarii in nestire nu se cunosc inca.

Cum putem sa ne asiguram un aport mai bun de vitamine, minerale si fibre? Pai in primul rand mancand real food. Legume, fructe, carne, peste, lactate – fara procesare industriala. In al doilea rand: depozitand fructele si legumele departe de lumina si caldura si consumandu-le cat mai curand; ferindu-ne sa balacim legumele in apa ore in sir inainte de a le gati (true story, eu asa am invatat de la mama, sa curat zarzavaturile pentru ciorba sau legumele pentru ghiveci si sa le tin in vailing cu apa rece – nu bun, deloc nu bun!); gatind legumele in cat mai putina apa – ideal, la aburi. Ah da, si inca un stiati ca, stiati ca nu e bine sa spalati orezul? Daca nu are noroi pe el, nu e nevoie de spalaturi, ca odata cu apa aia, se duc si toate vitaminele solubile din el.

Si una mica despre fibre: mancati fructul, nu beti sucul, cum se zice. Fructe stoarse = zero fibre si lots and lots of sugar.

7. Zaharul este un drog. El racaie in creierul omului fix acolo unde racaie si cocaina, si alte highly addictive drugs. Nu, dragostea nu actioneaza tot acolo;) In consecinta, cu cat mananci mai mult, cu atat vrei mai mult. Makes sense.

8. Unul din trei cazuri de cancer poate fi prevenit prin schimbari de stil de viata. I kid you not. Nu va imbatati cu gandul ca nu conteaza. Ca oricum mancarea are chimicale si degeaba ma duc la sala daca respir Bucuresti etc. Faceti acele schimbari care nu va taie in carne vie, faceti ceea ce puteti si depinde de voi si nu e such a big deal. Investiti in viitorul vostru. Nu va garanteaza nimeni investitia asta, dar nu ar fi dragut sa stiti ca ati incercat?:)

9. Nu e despre greutate, ci despre cat de fit esti si cat de sanatos traiesti. Mutati focusul de pe slabit de dragul slabitului pe trait de dragul traitului si totul va fi mai bine si mai usor.

10. Minim 150 de minute de activitate fizica moderata pe saptamana. Adica, de exemplu, 30 de minute pe zi, de luni pana vineri.

Briefly asa, cam asta e. Nimic nou sub soare, o sa ziceti. Pai da, dar hai sa nu ne manance practica. Hai sa facem cumva sa fim mai stiutori. Sa fim ne-exagerati in ce mancam si ne-exagerati in ce nu mancam. Fara excese, dar si fara privatiuni. Hai sa ne gatim noi, pe cat se poate. E fun. Hai sa nu ne rasplatim cu mizerii. Hai sa refuzam pe cat se poate participarea la paranoia mediatica (laptele are aflatoxine, curcanul e contaminat, puiul e hormonat, legumele au nitriti… stiti). Da, mancarea toata e nasoala. Suntem victimele unei industrii bogate si bolnave. Dar nici fatalismul nu e vreo mare smecherie, sa stiti. Si daca va uitati adanc in inima, vedeti precis ca scrie acolo “branza topita sux”. Cu discernamant inainte! That’s the spirit! Ca nu depinde de noi, dar mai depinde si de noi. Si asta nu tre’ sa ne invete la curs, tre’ sa fie acolosha, in ADN.

PS: Nu va fie frica. We Are Young. Schimbati ceva mic, dar astazi sa fie.

Bai, deci nu mai pot sa aud despre carbohidratii cei rai, innebunesc de nervi:)) Vai, dar nici nu stiu de unde sa incep. S-o luam metodic, cu niste trivia. Stiati ca:

• Painea si dulciurile nu sunt singurii carbohidrati out there?
• Fructele, lactatele, legumele si leguminoasele contin, cu toatele, carbohidrati. Eliminarea din dieta a carbohidratilor presupune consumul acelor grupe alimentare care nu contin carbs. Acestea sunt carnea si grasimile.
• Orice dieta care promoveaza sanatatea omuletului porneste de la ideea, verificata stiintific, ca majoritatea caloriilor consumate de zisul om tre’ sa vina din carbohidrati buni.
• Daca nu mancati destui carbohidrati, corpul vostru incepe sa descompuna proteina din muschi ca sa faca energie. Din muschii vostri, vreau sa zic, nu din muschiul de porc. Basically, va auto-haliti masa musculara.

Atkins, Dukan si alte populare diete proteice functioneaza. Veti slabi. Veti slabi pe termen scurt pentru ca se va intampla ce scrie aici la ultimul punct. Dar mai ales veti slabi pentru ca veti manca mai putine calorii. Acu’ pe bune, nu mai conteaza de unde vin ele. Daca de la o dieta cu 2000+ scadeti brusc la 1200 or so, slabiti si daca alea 1200 de calorii vin din talpa de adidas. Deci nu dati tot creditul magicei diete cu carnita, ca nu e chiar tot creditul acolo. Iar in the long run, nu e a buna. Nu e a buna deloc. Toate studiile cu mintile la ele si toata literatura de specialitate, aceea credibila, verificata, endorsata de savanti adevarati, zice ca singura dieta care promoveaza sanatatea, dieta care, if anything, o sa va tina oleaca mai departe de bolile ingrozitoare ale generatiei noastre, este o dieta BOGATA IN CARBOHIDRATI BUNI. Nu va indoiti de asta! Daca va indoiti de asta, cititi, informati-va. Si nu eliminati din viata voastra carbshii doar asa, pentru ca e popular sau pentru ca “ingrasa”. Sa ne intelegem, nu carbohidratii ingrasa, ci caloriile in exces.

Poate aveti curiozitatea sa intrati mai adanc in specificul a ceea ce bagati in gura every day. Poate vreti, ca si mine, sa va avantati mai tare in carti si cursuri si articole despre nutritie. Dar daca nu si nu si nu, daca nu aveti timp, aplecare, chef sau pricepere sa faceti asta, va fac un rezumat. Iata cele cateva adjustmenturi minore pe care le puteti face chiar de-acum, de-acum incolo, pentru o viata mai buna. Acele cateva mici schimbari care, fara a va umple de nefericire, va pot lungi atza. In esenta, nu-s nici multe si nici grele. Zice-asa:

1. Mancati mai multe vegetale. Cel putin cinci portii de fructe si legume pe zi. Respectati cat mai fidel principiul farfuriei ideale si make sure ca jumatate din tot ce mancati la fiecare masa in parte sunt fructe si/sau legume.
2. White bread is junk bread. Inlocuiti painea alba cu paine integrala. In doua cazuri din trei, inlocuiti pastele si orezul alb rafinat cu paste integrale/orez brun, integral. Inlocuiti cerealele de mic dejun cu zahar adaugat cu unele integrale, fara zahar (ovaz, orz, etc.). In a nut shell, adica, mancati cereale integrale in loc de surorile lor, rafinatele.
3. Limitati consumul de carne rosie la 450-500g pe sapatamana. Carne rosie adicatelea porc, vita, miel, oaie, ratza, gasca, organe… Mancati, adica, mai mult pui, curcan si peste.
4. Inlocuiti laptele si iaurtul full fat cu variante mai slabe (2%).
5. Nu cumparati niciodata, si, deci, nu mancati, MEZELURI. Limitati cantitatea de ducliuri, porcarele, sugary drinks la nivel de exceptie, mai degraba decat de practica.

Daca va tineti fix de astea cinci puncte, toate celelalte recomandari care suna asa, complicat, savant, imposibil, ca si cand tre’ sa va petreceti viata socotind si ras-socotind, se aranjeaza de la sine. Caci, uitati,

• Omu’ tre’ sa manance grasimi saturate in cantitate de max 10% din caloriile zilnice – se aranjeaza natural daca respectati punctul 1, care zice ca jumatate din tot ce mancati tre’ sa fie fructe si/sau legume. Grasimile saturate sunt in produse de origine animala, mainly. Daca respectati si punctul 3, care va sfatuieste sa limitati consumul de carne rosie, va fi si mai usor sa respectati pragul saturatelor.
• Omu’ tre sa manance mai multe fibre (25g femeile, 30g barbatii) – se aranjeaza natural din punctele 1 si 2.
• Omu’ tre sa se fereasca de grasimile trans precum dracu’ de tamaie – se aranjeaza din punctul 5.
• Omu’ tre sa se asigure ca 45-65% din caloriile lui zilnice vin din carbohidrati – se aranjeaza din punctele 1-5.

Si asa mai departe.

Asa. Si, atentie,

NU EXISTA MIRACLE DIETS! Exista doar a manca bine, corect, sanatos, de toate, cu moderatie. Vreti sa slabiti? Nu schimbati structura farfuriei care nu degeaba se numeste ideala, ci mancati un numar adecvat de calorii. 20-25 de calorii pe kg corp, to be exact. Cu 25-30 cal/kg corp va mentineti, iar cu 30-35 cal/kg corp va ingrasati. Asa. Deci mancati voi 20 de calorii alea, faceti activitate fizica moderata (30′ pe zi, 5 zile pe saptamana) si daca nu slabiti, sa-mi ziceti mie cutzu. Da, mai, stiu ca uneori nu e asa simplu. Stiu ca e greu sa slabesti si ca sunt si alti factori care te pot impiedica sa pierzi cat trebuie sa pierzi ca sa fii in range-ul de greutate normala. Dar eliminarea unei intregi grupe alimentare, coincidentally exact acea grupa care ajuta dovedit la preventia unor boli precum cardiovascularele, diabetul si cancerul, nu este o solutie. Este o problema, una mare si rea.

In fine:), daca v-am acrit cu postul asta “tehnic”, dati-mi voie sa va imbunez cu farfuria mea ideala de astazi: pui (proteina, 25%), morcovi glazurati cu pasta de ardei iute si suc de portocale + rucola (legume si fructe 50%) si orez salbatic (amidon 25%). Este, zau, destul de usor.

PS: Cumparati-va ceva complet inutil. Sunati acum, in clipa asta, pe cineva drag. Mind the gap.

Sunt plumpy. Nu ma mai incap blugii skinny decat asa, circa pana peste genunchi. Scartaie patul sub mine, se crapa parchetul sub greutatea pasilor mei de elefanta. Plus ca I have a new found love for sugar, care mi-e straina si inconfortabila. What to do, what to do? Pai ce altceva decat sa navigam extrem in directia opusa, a mancatului asa de sanatos ca ne doare. Not to panic, situatia e temporara si sub control. De fapt, mai degraba doresc sa va impartasesc din tainele eficientei culinare maxime, de care am dat dovada in ultimele zile transformand niste resturi intr-o cina foarte buna.

Asa. Pai mai intai de toate, am facut intr-o seara niste somon la cuptor (uns cu ulei de masline si zeama de lamaie si stropit nitel pentru gust cu foarte putin sos teriyaki). Alaturi am mermelit rapid niste morcovi sote – adica morcovi taiati rondele, tavaliti in tigaie cu putin ulei de masline, sare, piper si cimbru, stinsa povestea cu o cescuta de apa, inabusit totul pana se inmoaie morcovii, apoi garnisit cu unt si suc de lamaie proaspat stors. Ca-mi ramasese gandul la sote de morcovi inca de saptamana trecuta, cand am fost la ziua lui Boo la Chez Marie si si-a luat ea niste baby carrots foarte foarte buni, garnitura la o dorada equally delicious. Dar sa ne intoarcem la oile noastre. Dupa morcovi sote si somon, am aburit niste broccoli in completarea mancarii noastre exagerat de sanatoase, pe care doar un minut l-am agitat apoi in tigai cu putin ulei de susan si seminte de asemenea.

It doesn’t get more diet than this, adica singurul lucru care separa aceasta mancare de ceva ce s-ar putea manca la spital este folosirea untului in sote, in rest, e sanatate curata, omega 3, stiti voi.

Evident ca, nefiind porc, ne-au mai ramas si pe a doua zi resturi. Pe care cu maiestrie deosebita le-am transformat in cina numarul doi: risotto cu somon si creveti.

Nu aveam orez de risotto in casa, ci doar de-ala salbatic. Asa ca asta am folosit, nu-i bai. Am aurit o cana de salbaticiune in tigaie, cu putin ulei de masline, pana a devenit, cum zice la carte, translucid. Si-apoi am stins cu apa (ca mi-era lene sa fac supa si n-aveam chef de vin), am lasat sa fiarba inabusit pana a absorbit tot lichidul. Si tot asa, you know the drill. At some point, am turnat peste orez o conserva mica de mazare, cu zeama ei cu tot. Plus morcovii din sote-ul de la cealalta cina si niste resturi de broccoli. Plus sare si piper foarte mult. Si niste oregano.

Si-apoi, when almost done, am pus somonul gatit in prealabil si taiat bucatele, niste patrunjel verde tocat, o mana de creveti prefierti si niste unt. Am amestecat bine, am asezonat cu alea alea condimente si la coada i-am tras si niste parmezan ras. Concluzia: am mancat bun, sanatos, n-am aruncat nimic, all is well in the universe.

PS: You can tell ca ma simt mai bine, nu?;)