Deci: eram in posesia a doua pulpe de pui facute la cuptor, pe modelul tava cu apa si nitel ulei, acoperite cu folie pana sunt gata si descoperite intru rumeneala de final. Le facusem asa basic deoarece urmau sa expire:p Aseara se uita Mishu in tava si zice: mvaaai, dar sunt asa… balane! Nu bun, scarbos, gen. Zic eu in capu meu: las ca ti-arat eu tie! Ma suflec de maneci si iau o tigaie cu pereti adanci. In ea pun o lingura de unt si niscaiva ulei de masline cu aroma de usturoi. Perpelesc bine pulpele pe ambele parti, asezonand ghebos cu un mix de condimente (cimbru, busuioc, maghiran, usturoi si nush ce mai avea mixu in el). Amestec intr-un castron o cutie de smantana dulce cu o lingura de smantana acra si nitel amidon. Torn chestia asta in tigaia cu puiul si o vantur de colo colo pan se leaga sosul. Separat trantesc o mamaliguta in care, cat era pe foc, desert o punguta de emmentaler ras. La servit presar emmentaler de-asta peste intreaga farfurie. Mi-nu-nat! Se va numi puiul cu smantana accidental, cu realizare in trei pasi si doua zile;)

Sa tot fie o saptamana si ceva de cand ne-am apucat de programul de somn al lui Iepu’. Si l-am luat pe pardalnic de coarne, si l-am tavalit pe jos, si m-am luptat cu el pana l-am imblanzit. Acu’… de vreo doua zile zic ca i-am aratat io lui. Scuip in san si-mi vad acolo de treaba, dar mai multe despre asta cu alta ocazie, ca-s satula eu de vrajeala mea, sa mai si mancam, zic!

Dupa ce intr-o zi am facut supa de pui cu taitei, mi-a ramas lighioana. Aveam o vanata, da, una singura, cat bratul asa, de la unchi-miu de la tara, the good stuff. Asa ca m-am pus de-am facut o mancare de vinete cu pui.

Acu’ tre’ sa stiti ca cea mai buna mancare de vinete cu pui e din pui de tara, iar vinetele si ardeiul capia tre’ coapte inainte. Dar cum eu nu aveam:

1. pui de tara
2. ardei capia
3. timp sa coc, scurg, curat vinete si ardei

ci aveam:

1. pui cocorico grill, fiert in supa
2. niste rosii
3. o ora pe ceas in care sa fac totul (mai putin scazutul la cuptor, ca ala se face singur)

a iesit urmatoarea chestie.

Intai am tocat doua cepe si le-am pus la calit in doua linguri de ulei de masline si-o lingura grasa de unt. Cu niscaiva cimbru proaspat si nitica boia. Am adaugat bucatile de pui fiert si le-am rumenit bine pe toate partile. Apoi le-am asternut frumos intr-o tava. Am taiat vanata cuburi (cu coaja cu tot) si am calit-o cu ulei de masline si mirodenii diverse. Apoi le-am inabusit pe cuburi cu un strop de apa si le-am asternut in tava. Peste amestecul asta de vinete si pui am taiat vreo trei rosii dulci si zemoase. Am completat de zeama cu suc de rosii. Am taiat niste usturoi si l-am plasat strategic all over the place. Am stropit cu ulei de masline, am presarat cu sare, piper, cimbru si ceva maglavais provensal de la Nomu si-am dat la cuptor tava, la foc minuscul, ca sa se faca incet si sa nu se arda pe deasupra. Am intors carnea o data, sa se rumeneasca frumos. Cred ca a fost gata intr-o ora de cand l-am bagat la cuptor.

Am mancat cu mamaliga si patrunjel tocat. Mancarea vedeti sa aiba nitica zeama, nu sa scada de tot pana se arata fundul tavii.

Azi nush’ ce mai gatim, dar in weekend stiu sigur c-o punem de-un gratar. Weekend fain la toata lumea si pofta buna la vinete!

O stiti pe aia cu “gone in 60 seconds”? Pai cam asa si eu in ultimele zile. Ba cu iepu’, ba pe la bucatarie. Ca de mancat tre’ sa mancam si eu n-am de gand sa ma las, no way, nu nu nu! O fi scorul 1-0 pentru tine, dar lasa ca te dovedesc eu, bai bebe bai! Chiar daca asta inseamna sa incep o mancare dimineata si s-o termin noaptea. Vorba desenelor animate, nu zaietz pagadi!

Ei, si cu acest plan maret in cap, hotarata sa-mi demonstrez ca nu ma face pe mine un omulet de 3 kile juma’, am dezghetat o bucata de piept de curcan, crezand ca e piept de pui. Dar ce mai conteaza! Am taiat carnea bucati mici, le-am tavalit prin nitica faina cu boia, sare, piper si cimbru si le-am perpelit delicat in unt amestecat cu cca o lingura de ulei de masline. Stiti metoda. Dupa aia, in ce-a ramas in tigaie in urma carnetului, am calit vreo trei morcovi taiati rondele, o ceapa mica si cateva felii de ardei rosu, tocate marunt.

Intr-un vas de yena am asezat asa: strat de dovlecei taiati rondele, carne, morcovi si iarasi dovlecei. Am condimentat fiecare strat, am “picat” niste ulei de masline si niste apa fiarta, nu prea multa. Am acoperit vasul si l-am dat la cuptor, la foc potrivit.

La coada am incropit un sos din iaurt si marar, ingorsat cu nitel amidon alimentar. Pe asta l-am turnat peste mancarea de dovlecei si am lasat vasul descoperit la cuptor inca vreo cinci minute. Am facut si o mamaliga alaturi, ca mi s-a parut ca merge. Pe care mamaliga nu am mancat-o calda cu dovleceii, ci am lasat-o sa se raceasca si am taiat-o felii. A fost bun, si chiar daca nu era, nu-i momentul sa facem nazuri. Sa zicem merci ca nu mancam paine goala zilele astea. Nu zic bine?:)

Gata cu prosteala, vine iarna oameni buni. Avem nevoie de calorii. De tocana fiarta cu divine mirozne, plasmuire a imaginatiei femeii dezorientate la ceas de seara. Ei, dar sa nu exageram, it wasn’t half bad. Asa:

O jumatate de praz, una de ceapa, un catel de usturoi. Astea calite in tigaie, cu ulei de masline si chilli. Pus ciuperci pleurotus peste, taiate in bucati potrivite. Turnat nitica apa si inabusit cu capac vreo zece minute la foc mic, amestecand din cand in cand. 

Adaugat cateva frunze de varza chinezeasca taiate fasii, plus o lingurita de chimen. Inabusit din nou, ca mai devreme.

Dres de sare si piper, potrivit cu o lingura zdravana de smantana si lasat inca un minut pe foc mic de tot. Perpelit niste bacon in tigaie, taiat mamaliga rece in feliute si facut o mica piramida in mijlocul farfuriei. Parasit imaginatia, aruncat tocana si baconul peste mamaliga si mancat cu naduseli picante. Need detox. Nau.

“Cutu cutu nagrivei, mamaliga daca vrei” – cam asta-i motto-ul nostru din ultima vreme, pentru fiecare duminica. Ce sa mai mancam cu mamaliga aia foarte buna pe care o face Pufix din malai de la DM. Pai sa fie pui cu smantana. Cu bucatile de carne fierte in supa si perpelite in unt. Cu ciupercile taiate subtire, calite si ele in zeama si untul ramase de la pui. Cu sos gros de smantana – si dulce, si acra, turnate peste o baza dintr-o lingurita de faina calita si ea tot in unt. Mestecat vartos cu telul pana se ingroasa, asezonat cu marar proaspat si piper. Si amestecat cu carnea si ciupercile de mai devreme, cat sa clocoteasca in oala cateva minute.

La sfarsit, specialitatea casei – mamaliga insorita, executata de Pufix dupa o reteta straveche, pe care nu pot sa v-o zic, coz then I’d have to kill you:p Happy pui, ca sa fim in ton cu reclama (doamne, ce tampenie!).

Somn proaspat de Dunare (de la Calarasi), tavalit prin malai, prajit si sarat. Mujdei cu rosii si patrunjel. Mamaliga. Mare smecherie! Now, back to work:D

Oameni buni, sarcina… este greu. Mi-e asa de rau somn rau somn, ca n-am mai gatit de nu stiu cand. Sigur, being pregnant has its props: toata lumea se inghesuie sa ma ingrase ca pe gasca de foie gras, cele mai pofticioase pofte devin realitate cat ai zice peste! Nu mai gasim porumb la piata? Nu-i nimic, are mama o colega care ii aduce, nu trebuie decat sa se intalneasca Pufix cu ea la metrou sa faca the swap.  N-am mai ajuns de mult la Baneasa la Haagen-Dazs? Nu-i bai, ca mi-a adus Cristina o ditai cutia de berry smoothie. Rasfat nenica. Pai da, dar Pufix saracu’ a mancat ieri la munca trei strudele cu mere, pentru ca eu sunt temporar nevrednica si frigiderul e pustiu. Si cand a venit aseara acasa cu foame de lup si puppy eyes, nu m-a lasat inima sa nu incropesc ceva.

Stiti deja ca “mofturile e multe” la noi in casa, Pufix nu mananca ceapa, nici ardei. Asa ca am adaptat pentru el o tigaie picanta doar cu rosii, si ca sa fie on the healthy side, am facut-o doar din piept de curcan. Asa:

Intai de toate, am turnat niste ulei de masline in tigaia mea preferata de la Ikea (de-aia de inox, cu fund dublu), plus un catel de usturoi tocat si o mana grasuta de chilli. Am adaugat pieptul de curcan taiat cubulete si l-am perpelit pe toate partile cu cimbru si piper, pe urma l-am pudrat cu o lingurita cu varf de paprika dulce si l-am inabusit cu o cescuta de apa (ar fi mers si vin, dar nu aveam deloc chef sa fac figura cu “fugi pe balcon cu tigaia ca urla senzorul de gaze”). Am tot completat cu cate putina zeama, pana cand mi s-a parut carnea moale. Atunci am taiat rondele o rosie si am amestecat-o cu restul, fara sa o decojesc pentru ca imi era foarte lene. Oricum, cojile se extrag singure si le puteti aduna pe urma din tigaie fara prea mare efort. Asa. Am mai pus niste sos de soia (sa fi fost o lingura), iar cand a disparut si asta, am turnat in tigaie nitel suc de rosii dulce de casa si, desigur, oleaca de busuioc.

Pufix a executat numaidecat o mamaliga tare si cam zburlita, sa mearga langa tigaia mea picanta. In zare se vede un palmier de busuioc proaspat. Enjoy!

Duminica, zisa si “mama’s day”, e ziua cand mancam asa, mai traditional. Si cum mai nou incercam sa shift de la carne la lipsa ei, am gatit peste. Mai precis, pastrav proaspat cumparat de Pufix de la Metro cu fabuloasa suma de 17 lei (pentru trei bucati mari). Ceea ce mi se pare foarte decent, mai ales prin comparatie cu pretul minim de 20 de lei pe care il platesti intr-un restaurant pentru un pastrav.

Revenind: pastravul l-am facut la cuptor, pus pe o tava de-aia cu gratar de la Ikea, pe folie de aluminiu si uns cu ulei ca sa nu se lipeasca. Dat cu sare si piper si-atat.

Am facut si un soi de saramura rapida, adica am tocat mult usturoi, am taiat marunt o rosie, un ardei iute si o legatura de patrunjel si le-am oparit cu apa intr-o craticioara. Zeama asta am turnat-o peste pestele copt si alaturi am trantit o mamaliga de-aia strasnica, facuta de mama. Mamaliga pe care, desigur, am testat-o intai cu niste branza, unt si smantana, sa ma asigur ca e totul in regula. Un pranz foarte bun si light si efortless, pe care il promovez chiar acum la categoria ‘favorites’. Enjoy!

Misaki mi-a impartasit o idee grozava: cina multiculturala! Adica o masa cu mancaruri diverse, gatite de oameni care vin din diverse colturi ale lumii. Great!, mi-am spus, si imediat m-am gandit ce nice ar fi sa punem la cale o cina romaneasca, cu mai multe bucatarese – prietenele mele, si cu bucate din zonele geografice de unde se trage fiecare. Abia astept sa dam in fapta trebusoara asta, iar pana atunci, sa ne bucuram ca-i duminica si mancam mamaliga facuta de mama, fiarta strasnic, si nu pripita. Cu branza de capra si smantana buna.

Cu carnaciori subtiri de casa (casa altora, noi n-am facut inca, dar numai maine nu-i poimaine si acush vine Craciunul, sa vedeti atunci carnati adevarati!). Cu pastrama de pui si de berbecut, perpelita pe jar adevarat la Cornu si adusa intr-un suflet de cumnata-mea.

Fara usturoi, deoarece am uitat. Udata masa cu sprit de vin rosu, tot de la Cornu. Asa se mananca la romani, fir-ar sa fie. Si asa se mananca si la casa di Pufixes, in rarele ocazii cand alegem sa nu ne ingrijim de sanatate.

Mancare romaneasca with a twist: pui copt in vas roman (uns cu ulei de masline si boia, presarat cu mirodenii, usturoi pisat si sare grunjoasa, ca de obicei:) si terina de mamaliguta cu legume. Despre pui nu va mai povestesc, ca e usurel rau. Dar despre mamaliga trebuia musai sa va zic. Am gasit reteta intr-o carte de bucate all veggie si mi s-a parut senzationala. Se intampla asa:

Intai se calesc legumele in tigaie, cu un strop de ulei de masline. Ne trebuie ardei capia rosu, dovlecel taiat bastonase, vinete, ciuperci si, daca va place, broccoli. Dupa ce s-au inabusit bine legumele, le dregem cu sare si piper si le punem deoparte. Pregatim o mamaliga moale si incorporam in ea legumele calite. Puteti adauga doua-trei linguri de parmezan ras. Amestecul astfel obtinut se toarna intr-o forma de cozonac si se lasa la racit. Dupa o zi la frigider, se taie felii si se mananca pe post de garnitura. Feliile de mamaliga pot fi incalzite pe grill. Mi se pare asa un fel simplu si plin de imaginatie incat mi-e ciuda ca nu m-am gandit eu la asta:))