Tag: fructe congelate


reteta easy peasy: brownie cu fructe de padure

June 29th, 2011 — 10:24am

… zisa si “prajitura inventata, ratata si resuscitata”

img_0903-2

Totul a pornit de la un castron de coacaze negre, decongelate accidental. Ca doar nu era sa le arunc. Tanjeam dupa o prajitura cu crema de fructe de padure si mascarpone, ‘nyways, din cauza de Iepu’ solicitant, n-am reusit sa ma organizez intru a gasi o reteta adevarata, asa ca, pe principiul “how hard can it be?”, m-am pus de-am copt un blat pufos si alb (despre care o sa va povestesc in episodul viitor), precum si ceea ce se vroia a fi crema cu pricina.

Am bagat la blender coacazele, cu cateva linguri de zahar brun. Le-am facut piure, dupa care le-am amestecat cu un borcan de iaurt gras si cu o cutie de mascarpone. Am mai pus niste migdale maruntite, sa fi fost vreo doua maini. Si pe urma am ramas interzisa, cu ochii in vailingul cu asa zisa crema, deoarece in viata mea nu mai mancasem prajitura cu crema indigo. Something was definitely not right. Blatul iesise si el cam mic, crema era abundenta si dubioasa. Se cerea a change of plans.

Din fericire, imaginatia mea deosebita si curajul cu care iau orice decizie in bucatarie  (care nu implica folosirea cutitelor) mi-au sarit in ajutor si de data asta. Am vazut cum se deschide tavanul si cum lumina patrunde direct in vasul de mixer. Am primit revelatia si-am transformat-o intr-o prajitura  belea. Ce va fi cunoscuta de azi inainte drept “brownie cu fructe de padure in loc de ciocolata”. Iata cum.

prajitura cu coacaze si mascarpone

4 oua, o ceasca de ulei, 2 cani de zahar brun, 2 cani de faina, 4 lingurite de praf de copt, 1/2 lingurita de sare si doua plicuri de zahar vanilat se amesteca aproximativ in aceasta ordine cu mixerul (nu, ouale nu se bat pana cand rezulta maioneza, ci doar nitel, cat sa se obisnuiasca). Se adauga cu o lingura de lemn crema de fructe facuta mai devreme si tinuta la frigider. Se amesteca lejer, cu lingura, nu ne dorim sa iasa chiar ceva ultra-omogen. Se coace la foc molcom, in tava asternuta cu hartie de copt.

Rezulta ceva de consistenta unui brownie, dar fara strop de cacao sau ciocolata, doar cu fructe, foarte multe fructe. Prajitura e umeda si crocanta in acelasi timp (migdale!), nu e deloc dulce, merge exemplar cu iaurt simplu si este aproximativ sanatoasa. Sunt  deosebit de incantata, iar lui Pufix… “and you thought I wouldn’t make it, mwahahahaha”. Nu pot sa cred ca dupa ani de zile in care m-am ingrijit de kilogramele lui extra in cel mai apetisant mod cu putinta, he still doesn’t trust my awesome cooking skills. As fi absolut devastata daca n-as avea gura plina. Cu prajitura. Daca intamplarea face sa aveti de risipit un castron mare de fructe de padure, stiti ce e de facut. Enjoy!

12 comments » | every day, favorites

boo’s tarta cu zmeura

May 31st, 2011 — 11:55am

tarta cu zmeura

Boo “se intoarce” cu aceasta reteta de tarte rosii fabuloase, si zice cam asa:

i got it from my mama 

Am auzit ca vrand-nevrand, pana la urma tot ne transformam in mamele noastre. Personal, abia astept sa ma transform in mama, maica-mea e geniala, toata lumea o iubeste, vreau si eu sa fiu la fel ca ea si sa primesc prajituri, flori si pesti din delta numai asa pentru ca exist [chestie care ei i se intampla pretty much saptamanal :))].

In incercarea de a atrage bunavointa universului in acest sens, am zis sa ma port si eu mai mult ca mama. De exemplu, cand eram mici, in fiecare an ne facea tarte cu capsuni. Veneam de la scoala intr-o zi de primavara ca oricare alta, deschideam frigiderul… si inauntru gaseam o tava uriasa –  realmente uriasa, cat raftul de lata – plina cu tarte mici cu crema de vanilie si decorate cu capsuni. Mama avea niste forme ondulate metalice in care cocea aluatul, separat facea crema si fructele veneau la sfarsit. Cred ca in ziua de azi chestiile astea s-ar numi tartelettes, eu am aflat abia in liceu ca o tarta adevarata ar trebui sa fie mare cat un tort si ca nici o alta mama nu se mai chinuia cu portii individuale .  [Tot in liceu mi s-a revelat, la o cina la Cookie, ca salata boeuf ar trebui sa contina si carne – asta ca sa va dea o idee despre cat de creativa e maica-mea in bucatarie :)))]

Revenind la vrajitul universului prin carbohidrati, am zis sa incerc sa fac si eu tarte de astea mici si dragutze, after all daca sunt o reusita istorica in familie, cat de rau le pot strica? Pasii au fost urmatorii:

1. Aluatul. Reteta http://www.davidlebovitz.com/2009/05/french-tart-dough-a-la-francaise/  e luata tot de la my beloved David Lebovitz [pe care l-am descoperit acum cativa ani cautand informatii despre Berthillon, cea mai buna inghetata din Paris, and I fell in love]. Eu n-am mai facut aluaturi la viata mea, insa asta este mega simplu [also reteta se numeste aluat a la francaise, iar anything french is perfect din punctul meu de vedere :))] si  neutru, merge si cu tarte dulci si cu umpluturi gen quiche. 

So: se ia un castron incasabil in care se pun 90g unt taiat cuburi, 1 lingura de ulei, 3 linguri de apa, 1 lingura de zahar si un varf de cutit de sare. Se baga castronul la cuptor, pana cand untul s-a topit si incepe sa faca bule. Se scoate cu mare atentie si 2 manusi de protectie si se incorporeaza rapid 150g de faina [de preferinta cu ajutorul unei linguri mari de lemn, nu va bagati mainile in unt fierbinte]. C’est tout! in cateva minute avem un aluat delicios gata sa fie intins in tava in strat subtire, intepat cu furculita si bagat la cuptor vreun sfert de ora. [Inteleg ca de obicei aluatul de tarta trebuie copt cu punga de fasole deasupra ca sa nu creasca, al meu a stat linistit si fara amenintari de astea :))]. Cantitatea de aluat obtinuta ajunge pentru 1 tava rotunda de tarte sau 6 forme de tartelettes. Se scot din cuptor, se lasa la racit, nu se mananca din ele ca si asa sunt putine:))

2. Crema de vanilie. De data asta reteta e de pe allrecipes http://allrecipes.com/Recipe/pastry-cream-2/Detail.aspx,  o alta sursa de incredere, in special pentru reviews, comentarii si modificari. 

Procedura e urmatoarea: intr-o cratita se amesteca 2 cani de lapte cu 1/4 cana de zahar. Se aduc incet la fierbere. Separat, intr-un castron, se bat impreuna 2 galbenusuri + 1 ou intreg, dupa care la compozitie se adauga 1/3 cana de zahar si 1/4 cana de amidon. [Pe mine ma zapacesc complet masuratorile astea cu cups, asa ca folosesc aceeasi cana si incerc sa respect proportiile :))]

Se toarna laptele indulcit fierbinte din cratita peste compozitia din castron, apoi castronul se desarta la loc in cratita si se aduce la fierbere (toate astea foarte incet si amestecand mereu). Cand compozitia fierbe si incepe sa se ingroase se da la o parte de pe foc si se adauga 2 linguri de unt si 1 lingurita de extract de vanilie, apoi se lasa la racorit.

3. Asamblarea. Dupa ce crema s-a racit [si in mod uimitor s-a si intarit, desi sincer la inceput nu prea vedeam prin ce miracol divin se va intampla si asta], se umplu frumos crustele de aluat, apoi se decoreaza cu fructe din belsug :D. Sunt mai bune dupa ce stau la frigider cateva ore. 

tarta cu fructe rosii

Eu am incercat chestia asta de 2 ori, o data sub forma de tarta mare cu fructe rosii congelate, alta data ca tartelettes cu zmeura si capsuni proaspete, asa ca o sa va impartasesc cate ceva din descoperirile mele prin serendipitate :)) 

Prima oara am urmat la liniuta reteta de pastry cream si ever-sensibila cookie a sesizat un gust deranjant de amidon in umplutura de tarta.  A doua oara l-am redus la jumatate pe gustin, crema s-a intarit la fel de bine – in schimb, a doua oara mi-a fost lene sa ma deplasez 100m pana la supermarket dupa lapte normal, asa ca am folosit o cutie de lapte condensat 365, ramasitele unei sesiuni anterioare de briose. Rau n-a fost, dar ar fi trebuit sa scad considerabil cantitatea de zahar adaugata ulterior, crema mi s-a parut cam dulce – un baton de vanilie adevarat [din Madagascar! 😀 ma rog, via Delicateria Traiteur :))] are rezultate mult mai bune decat tubuletul dr oetker 😀 [ajung vreo 2-3 cm din baton ca sa dea aroma cremei, n-are nici un rost sa overdose] – fructele puse peste tarta trebuie sa fie cat mai bine scurse de apa. In consecinta, fructele congelate au fost lasate la temperatura camerei o zi intreaga si apoi scurse prin strecuratoare; fructele proaspete au fost spalate si uscate individual cu servetelul.

Asta a fost tot. E mai complicat de povestit decat de facut – cel putin tarta aia mare e piece of cake, cu astea mici intr-adevar se pierde mai mult timp, dar sunt si muuult mai dragutze. Le-am facut, le-am diseminat atat in viata reala cat si in social media:)), nimeni n-a fost intoxicat, astept ROI-ul sub forma de good karma. A la prochaine! cum ar spune orice patiser celebru :))) 

PS – v-ati prins ca titlul e din piesa http://www.youtube.com/watch?v=XomQLhjCYYk lui will.i.am, nu? i’m a big fan, and i mean that literally :)))). baby where’d you get your tart recipe from? i got it from my mama! 

17 comments » | boo, contributii, every day

prajitura cu mure si mere

February 21st, 2011 — 12:40pm

prajitura cu mure si mere

De doua saptamani ma tot tin sa fac prajitura asta, de fapt, I was secretly hoping s-o faca Pufix in locul meu, dar cand am vazut ca aluziile subtile nu tin, am bagat ieri o sesiune de numaidecat-contractii si uite-asa, azi mancam prajitura (lasand gluma proasta la o parte, evident ca nu e nici intentionat, nici motiv de bucurie, dar da, “contractii” se intoarce).

Zice la reteta asa:

175g unt, plus extra pentru uns tava
300g faina, plus extra pentru pudrat tava
4 mere (cca 800g)
1 lamaie
284 ml smantana de frisca
225g zahar tos, plus o lingura pentru presarat pe deasupra
3 oua

Merele se curata de coaja si de cotor, apoi se taie rondele si se stropesc cu zeama de lamaie, ca sa nu oxideze. Smantana de frisca se varsa intr-o ulcica si in ea se topeste la foc mic untul, apoi se da la o parte oala de pe foc. Separat se bat ouale cu zaharul, pana se omogenizeaza bine. Chestia asta se toarna peste smantana untoasa si se amesteca bine. La final se toarna si faina, omogenizand cu patima, sa iasa smooth si fara cocoloase.

Coca asta se toarna intr-o forma unsa cu unt si tapetata cu faina. In ea se scufunda rondelele de mere si murele (stiti deja, Auchan). Se presara cu zahar. Se coace prajitura la foc potrivit, cca 50 de minute. E mai buna rece. Cica au turcii o zicala: mananci dulce, vorbesti dulce. Ceea ce va doresc si voua!:)

17 comments » | every day, mommy undercover

duminica in familie

January 10th, 2011 — 12:37pm

cotlet de porc inabusit cu orez cu ciuperci

Acum c-a trecut balamucul, reluam bunul obicei al duminicilor in familie, cu pranz bogat, din trei feluri, si mancare mai mult sau mai putin ca la mama-acasa. Cateodata mi se pare ca cea mai simpla treaba, cel mai banal ou fiert, dureaza o eternitate to make si ma stoarce de toata energia si cheful de viata. Si-apoi sunt celelalte dati, alea multe, cand parca timpul se dilata si un intreg ospat e gata in doi timpi si trei miscari.

Asa a fost si duminica asta, cand am daruit masa cu ciorba de vacuta (facuta ca aici, dar acrita cu borsh – http://easypeasy.ro/2010/12/supa-deasa-de-legume-cu-rasol-de-vita), niste cotlet de purcel inabusit, cu garnitura de orez cu ciuperci si muraturi, plus una bucata generoasa de prajitura cu fructe de padure a la Pufix, (http://easypeasy.ro/2010/11/prajitura-cu-fructe-de-padure), care a iesit to die for de data asta, avand noi mai multe (as in tone) de fructe congelate de la Auchan. Pe bune ca a fost delicioasa, au zis si fetele de la clubul de carte;)

cotlet de porc inabusit orez cu ciuperci

Cotletul de porc l-am facut numaidecat la tigaie, dupa metoda rinse and repeat, adica pus carnea la calit cu putin ulei de masline, intoarsa pe toate partile, sarata, piperata, usturoiata, balacita in vin rosu, lasat vinul sa se evapore, balacita in sos de soia, lasat sosul sa se caramelizeze, stinsa  cu o cescuta de apa, lasat sa se duca zeama. Repetate operatiunile astea pana cand carnea e moale si alba pe dinauntru, crunchy si frumos colorata pe dinafara.

ciorba de vacuta friptura buna

Orezul cu ciuperci – si el foarte repede si usor transformat din nimic in ceva grozav de bun. O ceasca de orez, doua cesti apa, sare si piper – puse intr-un vas termorezistent, bagat direct la cuptor, la foc mic. Intre timp – perpelit ciupercile taiate feliute subtiri intr-o tigaie cu unt. Adaugat ciupercile la orez cand asta e deja destul de umflat, completat cu zeama, dres cu sare, piper si patrunjel verde si finalizat procesul de “inghitit” tot lichidul, tot in cuptor, tot la foc mic. Inainte de servire merge nitel unt peste orez. Plus ultimele retusuri de sare si piper. Plus ceva sa-i dea culoare, like turmeric sau boia dulce.

prajitura cu fructe de padure prajitura cu fructe de padure

Nu e duminica fara prajitura. Stiti, v-am povestit, eu asa stiu de la buni.

Mi-ar placea ca toate zilele sa fie duminica si viata sa fie mereu asa tihnita ca la pranzul nostru de ieri. In schimb, astazi este luni, eu sunt la birou si tihna se mai vede doar putin pe fund, precum zatzul in ceasca de cafea.

6 comments » | every day, traditional

fructe congelate

December 20th, 2010 — 11:47am

fructe congelate de la auchan

Daca nu va e frica de hoardele de cetateni care au luat cu asalt supermarketurile, o sa vreti sa ajungeti zilele astea la Auchan pentru niste delicioase fructe de padure congelate. Se vand varsat (e o tanti care iti pune in punga exact cate vrei) si-s tare bune si apetisante. Mure, coacaze, afine, capsune… de toate fructele rosii la care poftesc eu de fiecare data cand le vad pe vreo tarta din revista.

fructe in compozitie de briose briose cu fructe, insiropate si pudrate cu zahar

Fructele astea sunt senzationale de amestecat cu iaurt, pentru – doh – iaurt cu fructe, cu lapte si iaurt pentru smoothie-uri sau shake-uri, ce sa mai vorbim de prajituri, tarte, muffins. Am facut si noi aseara briose cu fructe multe, asa de multe ca nici n-au mai crescut cine stie ce, dar au fost minunate, insiropate cu siropul lasat de fructe si pudrate cu zahar. Reteta e veche, o gasiti aici: http://easypeasy.ro/2009/05/muffin-cu-fructe. Enjoy!

9 comments » | every day, reviews

Back to top