Anul trecut am facut pentru prima oara megatocana: http://easypeasy.ro/2011/10/fricassee-de-porc-zis-si-mega-tocana. Am hotarat numaidecat ca e cea mai buna mancare pe care am facut-o vreodata, poate si dintr-o potriveala maxima a dansei cu gusturile mele barbare – stiti, porc, smantana, unt. Ei, si acum cateva seri, am facut ceva ce, vorba din popor, o cam bate la fund. Hai sa zicem asa: megatocana e cea mai tare chestie de mancat toamna/iarna, iar acum avem ceva equally delicious pentru sezonul primavara-vara. De fapt, asa sa-i si ramana numele – “tocana de primavara”. Mai ceva ca megatocana!

Facem asa: intr-un vas de ceramica (eu am unul cu diametrul de 24cm) se pun cartofi noi taiati rondele (ceva mai putin de un kilogram am avut eu), doi morcovi noi, doua cepe verzi, un usturoi verde mare – tot rondele, carnati de casa afumati (eu am luat de la sibieni), doua cani de mazare noua sau din congelator si o legatura de marar tocat marunt. Se acopera cu apa sau supa de legume. Se potriveste de sare (nu multa, pentru ca mararul si carnatii aduc extra-sare) si piper negru proaspat macinat (circa o tona). Se da la cuptor la foc potrivit, cu capac peste. E gata cam in 40′ – 1h, verificati din cand in cand. Cand e cartoful moale, dar nu “imprastiat”, se drege tocana cu smantana dulce (cam 2-3 linguri), si se pun in varful dansei niste creveti roz-prefierti (mai multi asa), direct din congelator. Se amesteca lejer tocana si se lasa inca 5 minute, hai, maxim 10 daca nu s-au “topit” astia micii.

Ca si megatocana, si aceasta mancare trebuie sa aiba zeama la greu, fiind ea undeva intre supa si felul doi. Nu asteptati sa scada lichidul, that’s not the point. In castron se pune cu polonicul si se garniseste cu verdeata proaspata. Ce e misto la ea e ca nu necesita mari preparative, nu se calesc legumele sau carnea, totul e pus deodata. Cartoful nou fierbe repede, deci si aici ia puncte:)

Urmatorul challenge e sa gatesc la doua oale, intr-una megatocana, in alta tocana de primavara. Trebuie neaparat sa-mi dau seama care-i mai buna. Estimez ca ma voi hotari greu, si deosebit de multe degustari vor fi necesare:D

Azi aveam de gand sa va povestesc despre una din cele doua inventii diabolice cu care m-am distrat in ultimele zile – o shaorma cu carnati si o tocana mai ceva ca megatocana. Dar m-a provocat Alina intr-un comentariu sa debitez iarasi prostioare self-helpiste din sfera organizarii vietii, cica e misto si de ajutor:)) Zice ea asa: “Am mai auzit ca te pricepi si la to do’s si prioritizare  Ne zici ceva si despre asta? Ca eu sufar tare mult la acest capitol.” Iar eu… ce sa zic, abia asteptam sa ma mai zgandare fitecine sa-mi spal rufele in zona publica. Apai daca nici pe blogul tau nu te iubeste lumea pentru ca esti maniac, atunci unde, zau asa:p.

More to the point, iata cele sase porunci ale omului organizat. Ele se sparg in subporunci si rudele subporuncilor, pana pe la a treia generatie, insa astazi propun sa ne concentram pe the basics. Si anume:

1. LISTELE DE AUR, de sus in jos si de la mare la mic:

• lista cu obiective anuale – stiti, ca in exercitiul ala stupizel cu unde te vezi peste cinci ani, doar ca facem pe anul in curs. Daca nu aveti obiective personale, o sa treaca pe langa voi anul si n-o sa aveti, la sfarsit, satisfactia de a va fi infaptuit profetia:); 
• to do list lunar, saptamanal si zilnic, personal si profesional – caiete separate; planner zilnic in care marcam intalniri (job related sau nu – caci let’s be serious, cati dintre noi astia busy as hell nu ne-am umplut at some point de auto-reprosuri pentru ca ne-am neglijat prietenii:p), aniversari, taskuri recurente (“de dat telefon mamei in fiecare zi la ora douasprezece trecute fix”), appointmenturi (coafor, dentist etcsamd).
• buget lunar si lista cheltuieli
• meal plan si shopping list
• wishlist (musai!)

2. THOU SHALL NOT PROCRASTINATE, in traducere libera, nu lasa pe maine ce poti face right about now. Din zece lucruri pe care le ai de facut, ALWAYS, and I do mean ALWAYS, incepe cu cel mai naspa si mai unrewarding dintre ele. Satisfactia de a fi scapat de dansul e combustibil pentru tot ce-o sa mai faci in ziua aia. Pe cand sa treci prin viata cu un task scarbos fixat in the back of your mind e ca si cand ai cara dupa tine o valiza ginormica peste tot, si la bal, si la spital. Jos procrastinarea, traiasca actiunea!

3. NU LUCRA IN CIUDA TA: Adicatelea, lucrul facut in sila miroase a epic fail. Nu-ti programa sala la 6AM daca nu esti o persoana matinala. Nu-ti propune sa freci aragazul la zece seara daca, statistic vorbind, la ora aia preferi sa te rostogolesti sub cearceafuri, tu, el si Dr. House. Foloseste-te de ritmul tau normal ca sa-ti programezi lucruri de facut in momentele in care exista mari sanse sa le poti face.

4. PRIORITIES, PRIORITIES. Asta nu e o porunca in sine, este suma poruncilor 1, 2 si 3. Altfel spus, daca ti-ai facut lista zilnica, ai inceput cu cea mai mare grozavie de pe ea si ti-ai programat restul lucrurilor in termeni realisti, sunt sanse mari si nu ai de gestionat crize. Ce e important de retinut e ca prioritatile astea tre’ sa fie ale tale si numai ale tale. Nu ce ar “trebui” sa faci mai intai, ci ce crezi tu ca e de facut mai intai. Stii ca ai bunghit bine prioritatile in momentul in care nu ai nicio stare de disconfort at the end of the day. Sa luam un exemplu concret. Daca aveai pe lista sa duci gunoiul, dar nu l-ai dus, dar nu pute si, in general, nu impieteaza in niciun fel asupra mancatului unei amandine soioase din casoleta de plastic direct in fata televizorului, se cheama ca ai prioritizat bine si in consens cu deosebitul tau suflet. Daca, pe de alta parte, nu poti sa dormi din cauza de gag reflex din cauza de gunoi nedus, este evident ca prioritatile tale nu-s in ordine. Makes sense?:)

5. UITA DE RECOMPENSE SI PEDEPSE. Nu meriti un premiu pentru ca ti-ai spalat farfuria imediat dupa ce ai mancat in ea cereale cu lapte care se usuca si se lipesc ca dracu de vas daca nu-l clatesti rapid. Dar nici un sut in fund nu e cazul sa-ti aplici daca n-ai facut-o desi te-am rugat sa nu mai lasi castronul nespalat dupa ce ai mancat in el cereale cu lapte care se usuca si se lipesc ca dracu de vas daca nu-l clatesti rapid. Facutul de lucruri de dragul unei recompense poate sa para o idee buna in teorie, dar intuneca judecata si omoara motivatia in practica si pe termen lung. Motivatia de a face lucrurile intr-un alt fel, mai structurat, tre sa fie una intrinseca. De ce sa-ti faci liste? De ce sa fii organizat? Daca inca mai cauti un raspuns, altul decat “de-aia”, atunci mai bine lasa.

6. DECIDE FAST. Orice decizie pe care nu o poti lua mai repede decat ii ia automatului de cafea sa scuipe un espresso scurt este o gravitate. Vasta majoritate a deciziilor pe care le iei zilnic nu se incadreaza, insa, in aceasta categorie. So decide already!

Bun asa. Am ajuns la final. Si ca sa terminam cu abstractiunile astea intr-o nota high, v-am pus in capul postului o poza cu ceea ce avea sa devina tocana si mai megatocana. Adica v-am dat o recompensa pentru “munca” pe care ati depus-o citind acest post cam sec. Ceea ce este gresit. Pe deoparte pentru ca nu am sa va dau in fiecare zi o farfurie cu tocana, si pe de alta parte pentru ca, nu-i asa, tre’ sa ma cititi pentru ca ma iubiti si vreti sa va casatoriti cu mine:) Hai ca ne intoarcem soon la mancare, promit! O zi foarte organizata va doresc!

Da. Pe cuvant de onoare, no bull shit, pe bune si pe serioase, ma bucur ca mai am ceva de zis despre ma’ friend Oly. Asa de tare ma bucur, ca vinerea trecuta, cand am vazut in galantar la Mega Image noile varietati cu fructe, le-am cumparat pe toate! Iar sambata la pranz, pe o vantoasa ca aceea, am iesit afara si-am pus-o de-un photosession mic. De la inaltimea balconului, de sub muleul alb, din varful shlapilor vecinului cu pitbull, lantz si tatuaje, trebuie ca paream destul de ciudata, dar na, nu te pui cu exaltarea.

Da, bai nene, a aparut iaurtul Oly cu fructe. Si respectiv grecescul Olympus, cu fructe si dansul. Ceea ce n-ar fi trebuit sa insemne absolut nimic pentru un om care consuma responsabil numai iaurt simplu, in care isi pune el (ea) fructe, cereale si diverse nuci. Niciun pic nu se presupune ca ar fi trebuit sa o atinga pe aceasta persoana venirea iaurtului cu fructe, zahar si amidon (nemodificat!). Ar fi trebuit sa o lase mai rece decat frozen yougurt-ul… Da, asa ar fi trebuit. Numai ca…

Numai ca Oly este singurul brand masculin de iaurt de pe piata. Think about it. Napolact nu e brand de iaurt, e asa, gen denumirea producatorului. Not sexy at all. Zuzu e gagica. Milli… la fel. Activia e si ea femeie, si-i pretty much ca in cantecul Vama, “urata si cam proasta”. Ei, pe praful asta, si cand oamenii astia de la Olympus au facut, cum ar veni, gagiul ochelarist, educat, finutz, (si straight!), filthy rich, dar si nobil, modest, dar upper class, al iaurturilor, si pe urma s-au apucat de-au pus fructe FIX in ala 2% probiotic care e marea mea dragoste, cum as fi putut, zic, cum as fi putut sa nu-mi bag botul in toate sortimentele? Nicio sansa n-am avut, mai. Zau. L-am pus pe lista de placeri vinovate si m-am spurcat o seara intreaga, sa vad care e mai bun.

Si cel mai bun este, in opinia mea, grecescul Olympus cu rodie si zmeura. Urmat indeaproape de Oly 2% probiotic cu cereale. Deosebit este si cel cu prune, mi-aduce aminte de un alt iaurt pe care l-am iubit, dar care a disparut de la o vreme din marea majoritate a magazinelor. Mi s-a parut interesant ca Oly astea cu fructe au, totusi, gust de iaurt normal, adevarat. Pe cand majoritatea iaurturilor cu fructe incercate pana acum erau altceva, clar altceva decat iaurt. O pasta dubioasa si dulce, buna, nu zic, buna precum all things junk. Pe Oly parca l-as crede cand zice ca e natural, no junk promise and all that. Desigur, asta si pentru ca, din nou spun, il iubesc pe brandul lui si ii doresc o viata frumoasa, chiar daca nu putem fi impreuna. Caci nu, nu intentionez sa ma reprofilez pe iaurt cu fructe, tentant as it may be. Raman la stimabilul 2% simplu simplut. Si pe asta cu fructe il trec pe lista de “cu care m-as pupa fara sa te superi”, alaturi de Ryan Gosling si alti bombonei de-astia intangibili.

Nu as pune Oly cu fructe foarte la coada extremelor alimentare care ne fac viata mai frumoasa (mai ales daca nu suntem completamente ipocriti) – like hamburgheri, bauturi carbogazoase de culoare indoielnica si chipshi sintetici cu arome naturale…, dar l-as clasa undeva intre ultrasanatosul smoothie raw vegan de rucola si grapefruit al lui Boo si inventia mea decadenta – shaorma cu carnati… Mdaaaa. Cu siguranta, iaurtule Oly cu fructe, we’ll meet again. Cand eu, plictisita de perfectiune, o sa vreau sa te ciufulesc cu lingurita, iar tu n-o sa ai nimic impotriva.

Adicatelea, ce faci dupa ce vii din piata cu sarsanalele pline. Obiectivul fiind “impiedicarea procesului natural de putrefactie a legumelor inghesuite in lada frigiderului cu pungi cu tot si uitate acolo cu sapatamanile“. Strategia fiind “sa vinzi castraveti gradinarului puturos”. 

Asa. Ia sa vedem. Despre cum arata un frigider organizat intru supravietuire prin alimentatie corecta a oamenilor din cale-afara de busy am mai scris aici. Revin cu o suma intreaga de invataturi practice, din experienta lui Naie si a familiei sale mancatoare de carne. Potrivnica to all things green. Scarbita de toate legumele. Rapusa de colesterol. Doritoare de schimbare a murdarelor obiceiuri. Enough said. Organizarea post piata se intampla de indata ce-am intrat pe usa (no delays) si arata ceva de genul asta:

1. Punga numarul unu (ziplock): ardei gras spalat, curatat, taiat felii; ardei kapia rosu – same shit; castraveti si morcovi – la fel. Pentru portiile zilnice de legume crude, din punga direct pe farfurie.
2. Punga doi: salata. Curatata, spalata frunza cu frunza, uscata cu uscatorul de salata (asa ceva). Pentru confectionat salate rapide cu baza de frunze verzi.
3. Punga trei: ridichi. Curatate, spalate, uscate cu “prosop” de hartie.
4. Patrunjelul – desprins de pe “vrej” frunza cu frunza, depozitat intr-o casoleta, fara a se spala in prealabil.
5. Mararul – la fel.
6. Cartofii noi – stersi cu un prosop uscat si pusi intr-o casoleta.
7. Ceapa verde: curatata de cozi si mustati, nespalata, invelita in hartie. Usturoiul verde si prazul – la fel.
8. Dovleceii, vinetele, zucchini – in hartie, bucata cu bucata.
9. Morcovii, pastarnacul, telina, radacinile de patrunjel – nespalate, necuratate, in punga musai. In hartie se ofilesc rapid.
10. Rosiile – ca atare, in lada de fructe.
11. Ardeiul si castravetii nebastonati – intr-un castron neacoperit.
12. Pepenele: la casoleta, curatat de samburi si taiat cuburi.
13. Ciresele si capsunele – curatate, spalate, puse in casolete.

Concluzia: Unora le place in punga, pentru ca au nevoie de niscaiva umezeala, altora le place in hartie, pentru ca e musai sa se pastreze placut uscate. Tineti cont care-i care atunci cand va ordonati legumele pe caprarii.

Foarte important: Daca lada de fructe si legume a frigiderului se dovedeste neincapatoare, rezultand un aranjament tip “claie peste gramada”, notati dumneavoastra frumusel pe un post-it ce e in ea, ca sa nu uitati ca aveti, gen, zece legaturi de ceapa si zero pastarnac. Asezati in partea de jos a lazii chestiile “nestrivibile”, tari (radacinoase, cartofi), si peste ele veniti cu alea storcoshibile.

Declar inchisa sesiunea OCD a diminetii, va doresc o saptamana buna si un frigider lipsit de imputziciuni. Cheers!

A inceput ca mancare de Iepure, a sfarsit prin a deveni un family treat. Aceasta spumita roz e jam-packed cu vitamine, numa’ buna pentru o zi de luni. Zice asa: o banana mica, o jumatate de avocado copt si o mana de capsune se mutileaza cu blenderul pana cand nu mai stii care e care. Rezulta o portie. Se da pe gat, gal gal, sau se mananca din castron, cu cereale si lingurita.

Va doresc o zi de luni mai putin dezgustatoare:) Cheers!

PS: Cu cat e banana mai verde, cu atat e mai buna treaba asta.

Buna dimineata de luni! Doresc sa le transmit pe aceasta cale prietenilor de la Bucate pe roate ca mi-e dor de checul molcutz si ca mocangeala de marti (da ma, orice comanda de mancare data martea la Bucate vine cu ceva on the house – si nu, nu e necesar sa va sincronizati cu cele trei ceasuri rele) nu e la fel fara dansul. Jos negresa, traisca virgula checul.

Stati cu geana pe ei aici: http://www.facebook.com/bucateperoate.ro, se intampla every marti, like clockwork.

Despre cum mananc io morcovi cruzi si beau ceai de sunatoare povestim alta data. Ca doar n-o sa ne stricam cu totii saptamana. Mai bine la negresa sa poftim.

Pentru ca ieri am mancat iarasidinnouwtf pizza, se reporteaza pe azi burgerii de curcan fara chifla, facuti fix dupa reteta asta – http://easypeasy.ro/2011/04/burgeri-de-curcan. Langa dumnealor, o salata cretzofolina cu morcovi noi si dressing de rucola (o cutie de rucola, zeama de la o lamaie, niste ulei de masline cu busuioc, doua lingurite de mustar de calitate, o manuta de chilli flakes, sare dupa gust – toate astea mostrflocite la blender). Atat, ca am treaba. O zi cu spor s-aveti!

Este clar, planurile sunt facute pentru a fi incalcate. Azi, de exemplu, trebuia sa mancam noodles cu curcan. In schimb, aseara, am dezghetat accidental o bucata de pulpa de porc. Deh, soarta! A intrat doamna pulpa frumusel la cuptor, cu mirodenii, vin si toate cele, si-a iesit frageda si aromata, numai buna de mancat cu paine neagra, mustar si castraveciori murati, asa, ca iarna. Si totusi, daca nu aveam un plan, nu aveam ce incalca (posibil nici ce manca), asa ca viata merge inainte si ne rostuim si pentru saptamana viitoare. Vacanta frumoasa celor care au:)

In fiecare an, Readers’ Digest face un studiu al carui obiectiv este sa identifice, pe anumite categorii de bunuri de larg consum, brandurile in care consumatorii au cea mai mare incredere.

Ei, si in seara asta, usor cherchelita binedispusa de mirosul de putincammult vin care ma impresoara dinspre cuptor (unde se rumeneste o bucata de pulpa de porc pe care am dezghetat-o crezand ca e curcan, deh, soarta!), mi-a venit asa, sa ma joc si eu de-a trusted brands, adica sa va povestesc care-s brandurile mele preferate. Acelea care ma striga din raft, imi baga limba in ureche si raman cu mine pana cand moartea ne va desparti. Acelea pe care, in supermarket fiind, de exemplu, le caut cu ochii in galantar, deoarece simpla lor prezenta acolo imi da o stare de confort, de, gen, iarba verde de acasa. Asadar, urmand strada cu caramizi galbene a categoriilor europene din sondajul Readers’ Digest si cotind brusc la dreapta, inspre categoriile de consum relevante pentru mine, vin si zic asa:

• SUPERMARKET: DM si MEGA IMAGE (nu pot alege unul, cumparaturile mele se impart clar intre acestea doua)
• UNT: Delhaize (marca proprie Mega Image)
• LAPTE: Oly IAURT: Oly 2% cu probiotice SMANTANA: Campina LAPTE PENTRU COPIL: Dorna Ecologic IAURT PENTRU COPIL: Napolact BRANZA: marca proprie sibieni, piata Moghioros:))
• CASCAVAL & SUCH (da, stiu, un produs dezgustator, but if I must:D): Cheddar Hochland MOZZARELLA: Delaco
• PUI: Puiul Osenesc CARNICA IN GENERAL: Angst (fostul) PESTE CONGELAT: somon DelMare si ton marca proprie Mega Image
• PASTE: Barilla OREZ: Riso Scotti MALAI: Alnatura Bio, marca proprie DM CEREALE: Weetbix
• ULEI: de masline extravirgin Greek Oil marca proprie Mega Image
• CONDIMENTE: Arbre bio – Plafar
• LEGUME CONGELATE: marca proprie Mega Image CONSERVE: Marca proprie Mega Image GEMURI: Vita (Orhei-Vit)
• APA: Devin BERE: Ursus
• PRODUSE DE CURATENIE: Pronto Multisurface, Ajax Multipurpose, Cif Cream, Domestos, Sano Floor Plus, DenkMit Nature lichid de spalat vase (marca proprie DM), spray de curatat cuptorul DenkMit, lichid de spalat geamurile DenkMit, dero lichid si balsam de rufe DenkMit,  pastile pentru masina de spalat vase DenkMit, scotzator de pete: Earth Friendly Products
• BABY RELATED: cu urale si maxima recunostinta – Alverde si BabyLove (marci DM)
• ELECTROCASNICE MARI: Indesit MICI: robot de bucatarie Braun Multiquick, steamer Tefal

Si acum voi:D

De niste saptamani bune mancam: oua, pizza, pizza, pizza, oua, oua, pizza, oua. Fireste ca am ajuns iarasi la saturatie, sa tot fie a o suta oara cand zic asta in ultimul an de zile. De ce, ma veti intreba, se intampla aceasta treaba? Pai. Pentru ca este foarte greu sa fii gospodina in bucatarie, supercalifragilistica la job, nevasta in dormitor si mama cuiva, vesnic vesnic.

Ei, si acum ma adresez femeilor suficient de nebune ca sa incerce asta, si le spun asa: chiccas, va invit sa luati parte la pandalia meal planificarii. Haideti pe noi un experiment sa facem, iar daca mai traim si saptamana viitoare, inseamna ca suntem din vita nobila a lu’ Wonder Woman si putem umbla in chiloti albastri pe strada fara sa ne ia politia, pentru ca, nu-i asa, putem face, si anume, orice.

Planul “moartea lipsei pachetelului de pranz pentru la birou”, facut inca de saptamana trecuta, si-a gasit aplicatie de luni, totul incepand lunea. Din mers am mai schimbat una alta, de exemplu ieri am umflat ghebos tortillele cu strips de curcan in loc de pui, dar in mare asta e ideea.

Ajungem la pranzul de azi, pe care trebuie neaparat sa-l prezint, deoarece 1. este foarte bun si 2. m-a surprins. Budinca de macaroane cu ton. Eu la tonul din conserva nu ma excit deloc, mai degraba l-as considera a mega bleax situation. Si totusi, aceasta budinca nu e rea deloc. Deloc deloc. Deloc deloc deloc. Deloc deloc deloc deloc… If you catch my drift.

Se fierb macaroanele in apa cu sare (o portie = o cana de paste uscate). Se scurg. Se azdrunca intr-un vas de yena. Se avanta peste ele niste conserve mici de ton in ulei de masline, uleiul scurs lejer in prealabil (o conserva de ton de cca 80g per portie). Se mai pun o conserva de porumb si niste mazare congelata (cca o ceasca plina cu varf pentru fiecare portie).

Si-apoi, piesa de rezistenta – se prepara rapid intr-o ulcica o supra crema de telina – dintr-o telina potrivita, fiarta in putina apa cu sare, eu am pus si radacina, si frunze, pe care frunze le-am scos din apa inainte sa pasez treaba. So, revenind, telina fiarta in apa se paseaza in legea ei cu blenderul vertical, se incorporeaza in ea niste smantana dulce, piper proaspat macinat si nucsoara. Se varsa zeama asta in vasul de yena, borfolind bine pastele, sa se imbrace corespunzator in lichidul inmiresmat. Pe deasupra se rade branza cheddar si tot pe deasupra se tranteste un ou batut bine. Budinca zace la cuptor la foc mic timp de 30 de minute. Supa aia de telina face toti banii, fara ea nu cred ca mi-ar fi placut asa tare. Pofta buna, I hope you live to tell the story!;)