nicuşorisme
Am avut un unchi cu parul alb. Nicusor. Era un om tare blajin, care-si iubea baietii ca pe ochii din cap si se ingrijea de ei mai ceva ca o mama. Ei, si Nicusor facea, pentru scarnaviile alea mici, de mancare tot soiul de gustari bite-size, cu de toate cele bune, un fel de imbucaturi perfecte. Pe care mai tarziu le-am numit noi “nicusorisme”. Nicusor s-a stins acu’ multi ani, eram ceea ce se numeste “ciutanca” la vremea aia. Azi am facut la pranz nicusorisme cu ficatel si varza de Bruxelles inabusita, pe bucatele de paine de Pucheni unse cu strat gros de unt. Si l-am pomenit pe unchiu’ Nicusor cu duiosia pe care ti-o dau trecerea timpului, propriul copil si propria inaintare in varsta.
tags: ficatei, gustare, snack, unt, varza de bruxelles 15 comments »
September 28th, 2011 at 4:05 pm
😀
Going to the markeeet and we’re gooonnaaa buy brussels sprroouuuts:D
Bune nicusorismele astea, sa ne mai povestesti!
Pupam
P.s.: postul tau legat de probleme de odihna ale lui Iepu a ajuns peste mari si tari 😉 prietena mea iti multumeste:)
September 28th, 2011 at 4:06 pm
hei, ce bine Monica:)
September 28th, 2011 at 5:37 pm
deci era un fel de tapasagiu 🙂
September 28th, 2011 at 5:42 pm
ah, painea aia e de-a dreptul pur si simplu! frate-mio e cu capu, daca nu ia in fiecare zi de acolo face urat :)))
September 28th, 2011 at 9:32 pm
Cred cu tarie ca un om nu moare cu adevarat decat atunci cand e uitat de toti. Si s-ar parea ca domn Nicusor va cunoaste nemurirea via cyber-space…:)
September 29th, 2011 at 9:23 am
CrisD, lucky you:)) Eu cred ca un om cand moare, moare de tot:( As vrea sa stiu cum faci…
September 29th, 2011 at 10:30 am
unde se gaseste painea de Pucheni ? si bunica mea ne facea “nicusorisme”, dar le spunea ”soldatei”
September 29th, 2011 at 11:20 am
painea de Pucheni se gaseste la Pucheni, Laura :). cand vii dinspre Bucuresti spre Ploiesti, chiar pe dreapta. o copertina galbena si multe masini oprite acolo o sa indice clar brutaria :). recomand si lipia, e minunata!
September 29th, 2011 at 11:21 am
la Puchenii Mosneni, mai precis, ca-s mai multi Pucheni din astia :)))
September 29th, 2011 at 5:21 pm
laura, si la buni tot soldatei se chemau, dar aia se faceau din pita cu unsoare si cu boia:)
September 30th, 2011 at 7:52 am
si buni a mea a fost ardeleanca si initial tot din pita cu unsoare si boia si ceapa taiata subtire erau soldateii , dupa care fiecare imbucatura minunata ( cu care ma alerga prin curtea de la Huedin) s-a numit ” soldatel”
multumesc pt informatia cu painea de Pucheni – credeam ca se gaseste peste tot , ca si carnatii de Plescoi
October 2nd, 2011 at 3:44 pm
Hehe, the perfect bite.
October 4th, 2011 at 11:05 pm
draga cookie, sper ca nu am ajuns prea tarziu. am incercat sa las si eu un comment la ultimul post, dar se pare ca nu se mai poate?:( sunt tare dezamagita. normal ca voiam sa fiu in grup!!!
October 5th, 2011 at 3:09 pm
Imi place , prin asta ti-ai mai castigat un cititor, mult succes si la cat mai multe!
November 11th, 2011 at 2:19 pm
Si noi tot din Puchenii Mosneni cumparam painea. Ca doar avem gradinuca aproape de tot. Incercati-o si pe cea neagra. E minunata.